luni 22 ianuarie 2018 4:26 am
Download http://bigtheme.net/joomla Free Templates Joomla! 3
Acasa / News / Controversata Lege „Big Brother” a fost adoptată de Camera Deputaților | Ce se întâmplă cu datele cu caracter personal ale românilor
Adpres Market
telefon-ascultat

Controversata Lege „Big Brother” a fost adoptată de Camera Deputaților | Ce se întâmplă cu datele cu caracter personal ale românilor

Statii Radio Online 

telefon ascultatCamera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 187 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” şi 22 abţineri, proiectul legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, acesta urmând să fie trimis preşedintelui spre promulgare.

Noua lege„ Big Brother” a fost susţinută de toate partidele, după o iniţiativă din mai, a preşedintelui Klaus Iohannis de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Cu toate acestea, actul normativ, care vine după ce Curtea Constituţională a desfiinţat legile privind retenţia şi accesul la date cu caracter personal, pe motiv că aduc atingere vieţii private, preia o serie de prevederi din legi declarate neconstituţionale. Este vorba de acele normative care reglementau prelucrarea datelor în cazul cartelelor pre pay, dar şi accesul, în general, la datele personale.

Noile reglementări asumate la Cotroceni, şi votate astăzi, arată că „la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”.

Prevederea este în fapt, o combinaţie a două articole din legea 298/2008 care a fost declarată neconstituţională. Dispoziţiile fuseseră preluate în legea 82/2012, care a picat şi ea, in corpore, la Curtea Constituţională.

De asemenea, proiectul asumat de liderii tuturor partidelor prevede că solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale  – SRI, SIE, SPP, MApN, MAI şi MJ, prin structuri specializate – sunt „supuse dispoziţiilor articolelor 14, 15, 17-23 din legea 51/1991 privind siguranţa naţională”. Acestea fac însă referire la articolul 13 din legea 51/1991. O formulare similară a picat la Curtea Constituţională odată cu legea 82/2012.

„Curtea mai constată că, potrivit art.13 lit.e) din lege, organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot, în condiţiile existenţei unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României, astfel cum sunt definite acestea la art.3 din Legea nr. 51/1991, să solicite obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice, de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul acestora, şi reţinute de către aceşti a potrivit legii, fără ca acest articol ori art.14 din lege să prevadă că această solicitare trebuie să fie autorizată de către judecător”, se arată în motivarea judecătorilor constituţionali.

Legea adoptată astăzi va fi trimisă la promulgare preşedintelui Iohannis.

Prevederi

–  datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor trebui şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.

– prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării.

–  când sunt transmise în format electronic, solicitările şi răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor.

– la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii de reţele electronice destinate publicului pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia informaţiilor cu caracter personal.

 Mate Andras: legea încalcă decizii CCR

La dezbaterile generale, deputatul UDMR Mate Andras Levente a precizat că acest proiect de lege în forma în care este prezentată încalcă decizii ale CCR de neconstituţionalitate pe motiv că nu este o protecţie sigură a datelor personale şi nu respectă dreptul la viaţă privată.

Deputatul PNL Valeria Schelan a spus că PNL este în favoarea acestui proiect care este important pentru securitatea României, în contextul crizei refugiaţilor. În opinia ei, proiectul are o fomă mult îmbunătăţită, faţă de propunerile precedente care au fost respinse de Curtea Constituţională şi răspunde rezervelor societăţii civile.

Deputatul PC Bogdan Ciucă a spus că cei care se opun proiectului „abordează subiectul pe lângă”, arătând că nu este vorba de o lege a cartelelor prey pay, nici de ascultarea telefoanelor, ci de datele tehnice care să permită identificarea echipamentele de comunicaţii.

„Am constatat că majoritatea celor care abordează subiectul îl abordează pe lângă, nu vorbim de legea cartelelor prey pay, nici de ascultarea telefoanelor. Nu vorbim de o încălcare a drepturilor, nu creează vulnerabilităţi. Legea are în vedere nu ascultarea convorbirilor, noi vorbim despre date de identificare a echipamentelor, datele tehnice care să permită identificare echipamentului de comunicaţii”, a spus Ciucă.

„Textul nu spune că trebuie reţinute datele 3 ani, ci că trebuie şterse datele în cel mult trei ani. Deci îl obligă pe operator să şteagă datele în maxim 3 ani. Există temeri datorită subiectului, istoriei noastre, dar nu aici le rezolvăm”, a adăugat Ciucă.

sursa: gandul.info

 

Adpres.ro : Adpres Media – Grup Media Target : contact@adpres.ro

Play TV Online
Adpres Games - Jocuri Anti Stres


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *