Download http://bigtheme.net/joomla Free Templates Joomla! 3
Acasa / Buzz / (FOTO) : 75 de ani de la cutremurul din 1940
Magazin Online
imageResize2

(FOTO) : 75 de ani de la cutremurul din 1940

Asculta Radio Online 

În urmă cu 75 de ani, la 10 noiembrie 1940, a avut loc primul cutremur major din România contemporană. A fost un seism cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, produs la ora 03.39 și care a durat 45 de secunde. Conform altor studii, magnitudinea acestui cutremur s-a situat la 7,7 grade.

Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, București (placă fotografică).

Epicentrul său a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de 133 km. Urmările cele mai grave s-au semnalat în sudul și centrul Moldovei, dar și în nord-estul Munteniei. Orașul Panciu a fost distrus în proporție de 90%. De asemenea, orașele Focșani, Galați, Mărășești, Tecuci și Iași au suferit distrugeri mari.

”Mișcarea seismică de intensitate nouă spre zece s-a resimțit patruzeci de secunde în București, duminică dimineața la ora 3 și 40 de minute. Seismul a avut epicentrul în Munții Vrancei unde se află vechi vulcani stinși. Un bloc de nouă etaje din centrul Capitalei a căzut la sol. Există un număr neprecizat de victime. Multe alte case au avut de suferit, mai ales la acoperiș. Acest seism se aseamănă cu cel înregistrat în România în 1938”. (Agenția RADOR/AGERPRES, 10 noiembrie 1940, ora 10,30)

Știre din arhiva RADOR/AGERPRES


Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, București.

În zonă, s-au produs mai multe cutremure încă de la începutul anului 1940, având magnitudini cuprinse între 4,0-5,5 grade și care au a avut loc la adâncimi mari, de 130-160 km.

Seismul a avut mai multe replici, încă din primele momente, dintre care șase au atins magnitudini de peste 5,0. Cea mai puternică replică s-a înregistrat în dimineața zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8.34, având magnitudinea 5,5 grade, intensitatea maximă VI, adâncimea focală 150 km, replică ce a fost, se pare, resimțită ușor și la București.

Seria de replici a continuat până la începutul lunii decembrie 1940, după care s-a stins treptat.

”La mai bine de 30 de ore de la cutremur, numărul victimelor și al daunelor este încă imposibil de evaluat. Comunicațiile au fost temporar întrerupte și informațiile din întreaga țară sunt încă incomplete. La București, lucrul continuă la locul principal al dezastrului, care îl constituie blocul Carlton, unde, din subsol iese în continuare fum. Numeroase străzi din Capitală sunt blocate din cauza pericolului de prăbușire. Informațiile provenind din țară arată că seismul s-a simțit peste tot și a avut centrul pe linia dintre Moldova și Valahia. Regiunea petroliferă Ploiești-Câmpina a fost profunda afectată. (…)” (Agenția RADOR/AGERPRES, 11 noiembrie 1940, ora 18,15)

Știre din arhiva RADOR/AGERPRES


Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, Panciu.

Informațiile referitoare la cutremurul din 1940 au fost în mare parte cenzurate, îndeosebi din cauza faptului că se declanșase cel de-Al Doilea Război Mondial. Prin urmare, cifra precisă a victimelor a fost doar estimată.

Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, București (placă fotografică).

Cutremurul din 1940 a fost resimțit puternic și în București, unde a produs importante pagube și între 300 și 500 de morți. Tot atunci, a avut loc prăbușirea blocului Carlton, simbol al Bucureștiului interbelic și una dintre cele mai moderne clădiri ale vremii, construită din beton armat și prevăzută cu 12 etaje. Blocul se afla la intersecția străzii Regale cu bulevardul Nicolae Bălcescu, denumit pe atunci Brătianu. Majoritatea persoanelor decedate în București în urma seismului se găseau în această clădire, neînregistrându-se niciun supraviețuitor în urma prăbușirii ei.

Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, București; clădirea Spitalului de chirurgie, accidente de muncă și mecanotherapie al Asigurărilor Sociale.

Alături de blocul Carlton, multe alte structuri înalte (peste 9 etaje) din Capitală au fost grav deteriorate: blocul Belvedere de pe strada Brezoianu nr. 7, blocul Wilson ș.a. În oraș, 183 de case erau amenințate cu surparea, circa 600 persoane urmând a fi evacuate. Primăria Bucureștiului a primit peste 2.500 de cereri de asistență la clădirile avariate.

”În cursul ședinței Consiliului de Miniștri, generalul Petrovicescu, Ministrul de Interne a precizat că seismul din noaptea de 9 spre zece noiembrie a afectat mai grav Bucureștiul, Valea Prahovei, Galațiul și Focșaniul. Efecte mai puțin grave s-au simțit în alte 19 orașe, mai ales în spațiul extra Valahiei. Restul țării nu a fost atât de afectat.

Până în seara de 10 spre 11 noiembrie s-au înregistrat 267 de morți și 476 de răniți. În regiunile sinistrate au fost trimiși imediat medici, tehnicieni, alimente, material de construcții. În ceea ce privește catastrofa de la imobilul Carlton, în care locuiau 226 de locatari, vinovații au fost imediat reținuți. Pe de altă parte, s-a anunțat că până în prezent, de la blocul Carlton s-au găsit 54 de morți și 82 de răniți. În București, 183 de clădiri au fost afectate și evacuate. Alte 402 clădiri au suferit pagube. Toate spectacolele sunt interzise”. (Agenția RADOR/AGERPRES 12 noiembrie 1940, ora 1,30)

Știre din arhiva RADOR/AGERPRES


Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, București.

S-au înregistrat pagube mari la zeci de clădiri: la Ateneul Român, Teatrul Național, Opera, pe tot parcursul Căii Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul Poștei, Palatul Justiției, în str. Lipscani, biserica Popa Tatu s-a dărâmat; la Marele Stat Major (str. Știrbei Vodă), statuia generalului Cernat a căzut de pe soclu, iar toate ceasurile publice s-au oprit.

Însemnările vremii consemnau că ”au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot”, ”s-a rupt turnul cel înalt, Colțea, iar din casele boierești și din cele de obște puține au scăpat zdravene”.

”În Capitala României continuă activitatea intensă pentru a înlătura urmele cutremurului și pentru a preveni noi catastrofe. Pe locul blocului Carlton prăbușit lucrează echipe specializate de mineri, care sapă pentru a ajunge la subsol. Au fost evacuate numeroase edificii, printre care, cele mai multe ministere. Toate sălile de spectacole vor fi redeschise după ce vor fi supuse unei inspecții amănunțite. Tehnicienii municipalității inspectează mii de locuințe, inventariind reparațiile ce sunt necesare. Știrile provenite din provincie vorbesc de destule orașe care au suferit chiar mai mult decât Capitala, și un decret autorizează Guvernul de a lua în posesie imobilele abandonate de proprietar. (…)” (Agenția RADOR/AGERPRES, 13 noiembrie 1940, ora 18,30)


Știre din arhiva RADOR/AGERPRES

O serie de personalități și-au pierdut viața în cutremurul din 1940, printre care s-a aflat și I. Vasilache, compozitor și cântăreț la modă, care formase un cuplu de comici muzicali, Stroe și Vasilache, celebri în perioada interbelică.

Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, Panciu.

Cutremurul s-a resimțit pe mai mult de 2 milioane de kilometri pătrați. Mișcarea terenului s-a simțit spre est la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev și până la Moscova, unde a și provocat unele distrugeri (intensitatea estimată V-VI). Spre nord, aria macroseismică s-a întins până la Leningrad; spre vest până peste fluviul Tisa, iar spre sud-vest și sud, în Iugoslavia, în toată Bulgaria și mai departe până la Istanbul.

Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, Panciu.

După evaluarea pagubelor, Asociația Generală a Inginerilor din România a efectuat un studiu detaliat cu privire la efectul seismului asupra clădirilor din beton armat. Inginerii au ajuns la concluzia că normele referitoare la calculul construcțiilor din beton armat nu prevedeau riscul seismic, fiind copiate după modelul german, Germania situându-se într-o zonă fără risc seismic.

Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, Panciu.

De asemenea, în urma cutremurului, geologul Ion Atanasiu (1892-1949) a realizat un prim studiu științific și a creionat harta seismică a României, subliniind că, deși există numeroase focare seismice — transilvanice, banatice, danubiene, făgărășene, pontice—, cele mai distrugătoare seisme sunt cele pe care le-a denumit moldave, cu epicentrele aflate în zona Vrancea. Pe harta lui Atanasiu sunt figurate două aliniamente mai importante de sensibilitate seismică în sud-estul României: primul, Urziceni-Lehliu-Călărași, al doilea, București.

Ulterior, în perioada postbelică, experții au elaborat noi norme de construcție, care au fost aplicate la toate clădirile.

rador.ro

Publicitate


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *