Download http://bigtheme.net/joomla Free Templates Joomla! 3
Acasa / News / Raluca Boboc | Duelul Băsescu – Iohannis pentru Primăria Capitalei
Adpres Market
basescu-iohannis-1024x622

Raluca Boboc | Duelul Băsescu – Iohannis pentru Primăria Capitalei

Adpres Radio - Statii Radio Online    

basescu iohannisFără nume mari, fără candidați oficiali, cu descinderi ale mascaților la sediul Primăriei şi la domiciliul primarului, cu Sorin Oprescu după gratii pentru presupuse acte de corupție, cu un primar interimar, de meserie faianțar, intrat în Consiliul General pe linia PPDD – UNPR și ajuns în această poziţie după retragerea rușinoasă a viceprimarilor PNL și PSD, cu un fost primar general – Traian Băsescu – în stand by pentru o nouă intrare în cursa electorală, bătălia pentru București se prefigurează deja a fi cel mai important eveniment politic al anului electoral 2016.

Specificitățile cursei electorale pentru Capitală

Partidele noi sunt avantajate. La ultimele două rânduri de alegeri – 2008 și 2012 – Primăria Generală a fost adjudecată de Sorin Oprescu, candidat independent, care a administrat metropola cu ajutorul unui Consiliu General dominat de reprezentanţii PNL, PSD și PDL.

Scandalurile de corupție dezvăluite recent – cum este cazul Apa Nova –  indică o corupție generalizată la nivelul primăriei care nu ar fi putut lua o asemenea amploare fără ajutorul și concursul  membrilor Consiliului General.

Partide precum PMP, M10 și Uniunea Salvați Bucureștiul sunt teoretic avantaje în fața electoratului bucureştean, prin prisma faptului că sunt partide nou înfiinţate şi nu făcut parte din caracatița corupției instalată în Primăria Capitalei.

Independenţa a devenit sinonimă cu şantajul. Cazul Oprescu a spulberat mitul primarului independent, care lucrează în folosul comunităţii fără să fie prizonierul partidului sau al cercurilor de interese.

În realitate, un primar independent, fără sprijinul unui partid care să-i asigure majoritatea în consiliu, este un primar slab şi şantajabil. Oprescu a obţinut sprijinul Consiliului General pentru proiectele sale dând liber la corupţie.

Sloganul sub care a candidat Traian Băsescu în anul 2004 – „Daţi-mi Consiliu General” – se dovedeşte a fi nu doar un artificiu de marketing electoral, ci o realitate politică.

Marile partide nu au candidați pentru Bucureşti. În ultimii opt ani de zile școlile de candidați pentru Primăria Capitalei au devenit o ruină.

O candidatură de o asemenea anvergură se pregătește din timp sau, în extremis, este asumată de un lider important al partidului, care beneficiază de notorietate și încredere din partea electoratului.

La alegerile locale din 2008 PNL a jucat cartea primăriei pe mâna lui Ludovic Orban (11,85%), PDS l-a aruncat în luptă pe Cristian Diaconescu (12,33%), iar PDL a fost reprezentat de secretarul general al partidului Vasile Blaga (29,56%).

La locale din 2012 partidele aflate în alianța USL l-au susținut pe candidatul independent Sorin Oprescu, iar PDL, parte din actualul PNL, l-a avut drept candidat pe omul de afaceri Silviu Prigoană, acesta fiind propus și susținut de organizația PDL București condusă de Elena Udrea.

Nu este nicio surpriză faptul că marile partide nu au în prezent oferte serioase sau ”liste scurte” de personalități capabile să-și asume o candidatură de o asemenea greutate, numele vehiculate până în acest moment fiind total lipsite de anvergură – Cristian Bușoi (PNL) sau Robert Negoiță (PSD).

Drumul spre Cotroceni trece pe la primărie. Pentru foarte mulți politicieni Primăria Capitalei a fost până în acest moment o rampă de lansare în politica la vârf.

Victoria la Primăria București l-a propulsat pe Traian Băsescu în 2001 în fruntea Partidului Democrat, iar în 2004 direct în fotoliul de la Palatul Cotroceni.

Mircea Geoană, candidatul PSD pentru Primăria Generală din anul 2004, a ajuns ulterior președintele partidului și candidatul social-democraților pentru președinția României în 2009.

Cristian Diaconescu, candidatul PSD din anul 2008, s-a numărat printre favoriţii la câştigarea şefiei PSD la congresul din februarie 2010, însă acesta s-a retras din cursă în ultimul moment.

Primarul General Sorin Oprescu a candidat pentru președinția României în 2009 din postura de independent. Recentele probleme cu justiția l-au îndepărtat definitiv de o posibilă reîntoarcere în PSD și de o candidatură la șefia acestui partid.

Prin prisma acestor experimente politice, în mentalul colectiv s-a întipărit ideea conform căreia drumul către Palatul Cotroceni trece pe la Primăria București.

Modificarea Constituției și decuplarea alegerilor prezidențiale de cele parlamentare au generat contextul în care alegerile pentru Primăria Capitalei din 2016 au loc la doi ani după alegerea președintelui României.

Viitorul primar al Bucureștiului, dacă va fi o personalitate cu ambiții prezidențiale, va trebui să aștepte alegerile din anul 2019. Nu este, însă, exclus ca pentru candidații cu ambiții politice înalte ruta Primăria Capitalei – Cotroceni să fie înlocuită cu ruta Primăria Capitalei – Palatul Victoria.

Polarizare PSD vs Dreapta sau Dreapta vs Dreapta

Partidul Social Democrat a dominat de-a lungul timpului administrația locală prin numărul de primării și de consilii județene câștigate.

În Bucureşti PSD se poate lăuda cu victorii la primăriile de sector (2, 3 sau 5), însă nu a reușit să dea niciodată primarul celui mai mare și mai important oraș al a țării.

Pentru PSD câștigarea Primăriei Generale a devenit un complex la fel de mare cum este câștigarea președinției României. Însă, spre deosebire de Cotroceni, Primăria Capitalei este un complex cu care social-democrații au învățat treptat să trăiască.

Așteptările opiniei publice ca un candidat susținut de PSD să câștige în 2016 Primăria Capitalei sunt foarte reduse. De asemenea, chiar dacă în anii 1992, 2000 și 2004 PSD a pierdut bătălia pentru Primăria Generală, a reușit totuși să câștige alegerile parlamentare.

Prin formarea USL și aducerea în fruntea partidului a unui președinte tânăr, social democrații au reușit la ultimele alegeri locale și generale să schimbe baza electorală a partidului și să străpungă zone considerate până în 2012 dominate exclusiv de partidele de dreapta.

Venirea lui Liviu Dragnea în fruntea partidului, problemele penale ale acestuia, politica ”pantofilor rupți” sunt semne ale revenirii PSD la matca electorală tradițională. Candidatul pe care PSD îl va propune pentru Primăria Capitalei va indica și zodia sub care va intra partidul în perioada următoare: electorat tânăr, urban sau pensionari și asistați sociali.

Începând cu anul 1992 reprezentanţii dreptei au dominat lupta pentru Capitală, aceștia fiind câştigători în detrimentul reprezentanţilor stângii.

Crin Halaicu (Convenţia Democrată), Victor Ciorbea (CDR), Viorel Lis (CDR), Traian Băsescu (PD) sau Adriean Videanu (Alianţa DA)  au stârnit entuziasm şi emoţie prin victoriile lor şi au menţinut tradiţia dominaţiei dreptei în Capitală, chiar dacă în anumite perioade întreaga ţară era colorată în roşul pesedist.

Aşteptările publicului ca un reprezentant al dreptei să câştige din nou Bucureştiul sunt foarte mari. Electoratul de dreapta percepe competiţia pentru Capitală ca fiind de anvergura unei finale prezidenţiale.

Cursa pentru Capitală a dobândit astfel şi o încărcătură simbolică aparte, deoarece câştigătorul competiţiei sau partidul pe care acesta îl reprezintă va fi propulsat în rolul de lider al dreptei.

Intrarea în cursa electorală pentru Primăria Capitalei a unor nume grele precum Traian Băsescu sau Monica Macovei, dar şi susţinerea pe care preşedintele Iohannis o va acorda candidatului PNL, va transforma veșnica polarizare stânga vs dreapta într-o polarizare dreapta vs dreapta.

Partidele care se revendică a fi de dreapta – PNL, PMP, M10 – se vor duela nu doar pentru câştigarea fotoliului de Primar General, ci şi pentru câştigarea simbolică a rolului de lider al dreptei.

PNL, în lipsa unei oferte clare, va miza pe popularitatea lui Iohannis, Traian Băsescu pe imaginea de fost preşedinte şi pe portofoliul de fost primar al Bucureştiului, iar Monica Macovei pe discursul justiţiar, favorizat de reţeaua de corupţie care s-a dezvoltat la nivelul Consiliului General cu largul concurs al partidelor mari, şi pe nevoia de schimbare şi de resetare a clasei politice.

Clarificarea apelor în privinţa reprezentanţilor dreptei este binevenită, însă există riscul ca această polarizare dreapta vs dreapta să lase un culoar liber reprezentantului PSD sau UNPR.

Liderul dreptei – Băsescu sau Iohannis

Descinderea DNA acasă la primarul Oprescu a generat o reacție uimitoare din partea președintelui Iohannis, consacrat pentru reținerea sa în a se pronunța pe diverse subiecte aflate pe agenda publică.

Comentând cazul Oprescu –“Este un eveniment foarte trist, dar, pe de altă parte, pentru mine este un semnal că lupta anticorupţie merge în forţă mai departe şi acesta este un lucru bun” – Iohannis s-a inclus indirect în competiția electorală în sprijinul candidatului PNL, conducerea partidului cerând imediat demisia primarului general.

La alegerile prezidențiale Iohannis a obținut în București 656.769 (57,33%) voturi dintr-un număr de 1.145.604 voturi exprimate. În seara zilei de 16 noiembrie bucureștenii care l-au votat pe primarul Sibiului în funcția de președinte al României s-au adunat în Piața Universității pentru a sărbători marea victorie împotriva „comunistului” Victor Ponta.

La nici un an de la acest moment, Klaus Iohannis s-a confruntat deja în București cu huiduieli din partea unor grupuri de persoane, cu ocazia participării la evenimente publice.

Prezenţa lui Klaus Iohannis, alături de candidatul PNL, în campania pentru Capitală îl vulnerabilizează pe acesta şi-l aduce faţă în faţă cu Traian Băsescu.

În scenariul în care candidatul PNL va pierde cursa electorală, eşecul acestuia va fi asociat cu Klaus Iohannis care, fie nu a reuşit să facă transferul de popularitate către candidat, fie chiar el însuşi se confruntă cu probleme de popularitate.

În cazul în care Iohannis va decide, totuşi, să evite să se implice în susţinerea candidatului PNL, gestul său va transmite semnalul unei rupturi majore între preşedinte şi liberali. Un semnal cu implicaţii profunde şi pentru alegerile parlamentare.

O victorie a lui Traian Băsescu, sau a candidatului pe care îl va susţine în lupta pentru Capitală, îl propulsează pe acesta direct în poziţia de „jupân” sau lider al dreptei.

Victoria unui candidat provenit dintr-un alt spectru politic – PSD, UNPR – dar cu o imagine de bun gospodar şi administrator (cum este cea a primarului Piedone) se transformă tot într-o situaţie câştigătoare pentru Traian Băsescu.

În acest scenariu obiectivul electoral vizat de fostului preşdinte este acela de a obţine un scor electoral mai mare decât scorul pe care îl va obţine candidatul PNL susţinut de Klaus Iohannis.

Astfel, obiectivul fundamental pentru Traian Băsescu nu este câştigarea primăriei, ci înfrângerea PNL şi ocuparea primului loc în clasamentul dreptei la nivelul Capitalei. O situaţie care îi permite să-şi adjudece rolul de lider al dreptei în detrimentul pasivului Klaus Iohannis.

sursa: contributos.ro

Adpres.ro : Adpres Media – Grup Media Target : contact@adpres.ro

Play TV Online
Adpres Games - Jocuri Anti Stres


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com