Actualitate

Audiatur et altera pars: Varianta maghiară a scandalului reclamării penale a ziaristului care luptă pentru drepturile românilor din Covasna, Harghita și Mureș

La începutul lunii februarie 2019, Partidul Civic Maghiar (PCM) a depus, la Parchetul Gheorgheni o plângere penală împotriva jurnalistului Dan Tanasă, pe motiv că acesta este împotriva folosirii simbolurilor şi inscripţiilor maghiare promovând astfel o acţiune anti-maghiară de incitare la ură inter-etnică.  PCM a formulat, de asemenea plângere penală şi împotriva  Asociaţiei Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC), înfiinţată de Dan Tanasă, precum şi a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), singura entitate care apără drepturile românilor din cele trei județe cu populație compactă maghiară. Plângerile penale au fost depuse de către preşedintele PCM, Janos Mezei.

În cadrul unei discuții purtate în exclusivitate cu reporterul Transparent News, preşedintele PCM, Janos Mezei, fost primar al municipiului Gheorgheni, precum și Tibor Albert, primar al stațiunii Băile Tușnad și membru marcant al PCM, şi-au prezentat pentru presa română acţiunea demarată în instanţă, astfel:

Janos Mezei a explicat: „Am depus o plângere, pe 5 februarie a.c., pentru incitare la ură şi instigare publică. Timp de 11 ani, acest domn tot bagă beţe în roată, cum se spune, între maghiari şi români. Trebuie să-l oprim”.

Referitor la primirea vreunui răspuns de la Parchet, ca urmare a plângerii depuse, Janos Mezei a răspuns că, deocamdată, nu a primit nimic în acest sens.

„Așteptăm un răspuns de la ei. Dar am început să strângem semnături  pentru sprijinirea iniţativei noastre”.

Tibor Albert, primarul stațiunii balneo-climaterice Băile Tuşnad, a afirmat despre acest caz că un „steag secuiesc” sau o inscripţie în limba maghiară nu ar trebui să deranjeze pe nimeni, mai ales în împrejurările în care localitatea pe care o conduce reprezintă un punct de atracţie turistică.

„Toate inscripţionările în limba maghiară care erau pe faţada primăriei au fost atacate de domnul Dan Tanasă. Eu nu am nicio problemă cu el. Şi eu am pierdut un proces cu el pentru „Varoshaza”, care în traducere din limba maghiară înseamnă „primărie”. Nu știu ce îl deranjează pe dânsul. Nu înţeleg de ce face conflicte sau de ce abordează conflictele astea. El atacă toate inscripţiile în limba maghiară. Noi am inscripţionat şi în limba engleză, pentru că avem o primărie nouă. Am scris în limba engleză pentru că știu că Băile Tuşnad este de interes naţional”, a spus primarul Albert Tibor.

Cât priveşte dosarul și materialul acţiunii demarate în instanţă împotriva lui Dan Tanasă, primarul din Băile Tuşnad a afirmat:

„Au fost depuse nişte documentaţii. Noi nu vrem altceva nimic decât ca domnul Dan Tanasă să nu mai atace secuimea şi funcţionarii în limba maghiară. Nu aşteptăm nimic altceva decât să trăim bine împreună şi fiecare să-şi vadă de treaba lui. Acuma un steag secuiesc deranjeaza pe cineva, nu înţeleg?”, a mai afirmat Albert Tibor.

De menționat că, potrivit istoricului existent la nivelul presei de limba maghiară și română, „steagul secuiesc” a apărut la nivelul anului 2004, la inițiativa Consiliului Național Secuiesc, structura care milita pentru autonomia zonei. La început au existat două variante, dintre care a fost păstrată cea în culorile albastru deschis-auriu, în defavoarea celei în culorile roșu-negru.

Legea nr. 141/2015, privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, prevede, la articolul 2, aliniatul (5), că: „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, denumirea unității administrativ-teritoriale poate fi menționată și în limba minorităților naționale respective. Denumirea în limba minorităților naționale va avea aceeași mărime a literelor, caracterelor și culorilor ca denumirea oficială în limba română și va fi amplasată sub aceasta din urmă”.

Legea 75/1994 privind arborare drapelului României prevede că arborarea pe o instituţie românească a oricărui steag în afară ce cel al României şi Uniunii Europene este interzisă. Excepţie face articolul 7 din Legea 75 care prevede condiţiile de arborare a steagurilor altor state:

„Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Arborarea drapelului României la manifestările care se desfășoară sub egida organizațiilor internaționale se face potrivit reglementărilor și uzanțelor internaționale.

În locurile în care se arborează drapelul României poate fi arborat și drapelul Consiliului Europei”.

Dan Tanasă și ADEC au reușit câștigarea unui număr important de procese, în instanță, folosind prevederile legilor în vigoare, cele mai sus menționate fiind cel mai des invocate.

Lucian Ionescu


LIKE:... Nu uita sa dai LIKE paginii noastre de Facebook Adpres Media daca ti-a placut acest articol, astfel intrand si in comunitatea noastra de cititori, fiind la curent cu toate noutatile care apar pe site. Toate acestea, simplu, la doar un singur Click distanta, apasand butonul de jos...









Lasă un răspuns - parerea ta conteaza...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Interzisa copierea sau modificarea continutului.