Actualitate

Biserica Stavropoleos, o capodoperă stilistică a epocii brâncovenești

Biserica Stravropoleos a fost ridicata in 1724, in timpul celei de-a doua domnii in Tara Romaneasca a lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730) de catre arhimandritul Ioanichie. Nascut in satul Ostanitza in eparhia Pogoniana (Epir), Ioanichie a venit in Tara Romaneasca din Grecia de la Manastirea Gura, metoc al Mitropoliei Pogoniana.

In incinta hanului cu doua niveluri ce se afla in proprietatea lui, Ioanichie a construit actuala biserica, zidind o manastire, ce era sustinuta economic de catre han, o situatie frecventa in epoca.

In 1726 egumenul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei si exarh al tinutului Caria. Tot de atunci, manastirea pe care a construit-o a fost numita Stavropoleos, dupa numele vechii mitropolii. Din constructia initiala a incintei manastirii si hanului s-a pastrat numai biserica, una dintre cele mai reprezentative ctitorii post brancovenesti. Celelalte cladiri sunt rezultatul unui vast proiect de restaurare si constructie inceput in 1897 dupa planurile arhitectului Ion Mincu.

Cronologie

6 aprilie 1722. Arhimandritul Ioanichie, din Mansitirea Gura (Epir), cumpara de la jupineasa Despa locul pe care avea sa-si zideasca hanul si biserica, peste drum de biserica Ghiormei Banul.

1 iunie 1724. Serdarul Grigorascu Greceanu vinde lui Ioanichie un stinjen de loc �ca sa-i incapa altarul�.

30 octombrie 1724. Pisania scrisa in greceste si romaneste arata ca biserica era gata.

9 iulie 1725. Maria fata Logofatului Radu Greceanu daruieste manastirii locul de care avea nevoie pentru a ridica o clopotnita si o pivnita.

7 martie 1726. Ioanichie este ridicat la rangul de Mitropolit al Stavropolei, din porunca Patriarhului Ieremia si cu incuviintarea voevodului Nicolae Mavrocordat.

18 noiembrie 1729. Egumenul Ioanichie dobindeste de la Serdarul Grigorascu Greceanu, in schimbul unui alt loc, o portiune de un stinjen si o palma in latime si doua palme in lungime �ca sa mareasca altarul bisericii�.

8 noiembrie 1733. Ctitorul Ioanichie pune sa se zideasca in proscomidie piatra ingrijit sculptata cu numele ctitorilor si isi face testamentul, prin care inchina Manastirii Gura mănăstirea și hanul Stavropoleos.

12 aprilie 1737. Arhimandritul Ioanichie obtine intarirea acestei danii de catre Constantin-Voda Mavrocordat.

7 februarie 1742. Ioanichie trece la cele vesnice in virsta de 61 de ani si este inmormintat in biserica sa.

14 octombrie 1802. Biserica sufera numeroase stricaciuni ce au reclamat grabnice reparatii, care au inceput in anul 1803.

Ianuarie 1838. Este avariata si mai grav de cutremurul din acest an, egumenul Leontie neputand indrepta stricaciunile.

1840 � 1841. Starea precara a constructiei determina autoritatile sa someze in repetate rinduri conducerea manastirii sa darime turla bisericii, care ameninta sa cada; in 1841 va fi de altfel darimata.

1852 – 1858. Egumenul manastirii cere in repetate rinduri darimarea bisericii si construirea unei biserici noi.

2 decembrie 1858. Arhitectul Slater, prin raportul sau sustine din nou necesitatea unei restaurari intelepte a bisericii, respectind arhitectura si decoratiile originale.

7 septembrie 1861. Catagrafia facuta cu ocazia instalarii noului egumen Calinic confirma starea precara a manastirii, din cauza proastei administrari a egumenului Leontie.

10 februarie 1879. Noul egumen Serian, se plinge de starea jalnica a clopotnitei si cere Ministerului Cultelor sa ia masuri.

30 iulie 1888. Arhimandritul N. Apostoliu comunica Ministerului ca biserica se gaseste �intr-o ruina aproape completa�.

1897. Ministerul Instructiunii si al cultelor ia masuri pentru restaurarea bisericii si se adreseaza arhitectului Ion Mincu, care, dupa trei ani de studii afirma ca restaurarea ei este imposibila, datorita greselilor de constructie.

August 1904. Arhitectul Ion Mincu incepe lucrarile de restaurare, iar dupa patru ani prezinta autoritatilor planurile pentru ridicarea, alaturi de biserica, a cladirii ce amintea de vechiul han disparut si care va servi drept muzeu. Restaurarea picturii a fost incredintata preotului pictor V. Damian.

Dupa moartea lui Ion Mincu lucrarile sunt continuate de elevul sau arhitectul Al. Zagorit. Intrerupte in timpul razboiului, lucrarile continua sub conducerea profesorului C. Dumitrescu.

1904-1940. Biserica a rams doar monument istoric, iar in incinta s-au depozitat elemente de arhitectura si pietre funerare de la bisericile demolate in centrul vechi al Bucurestilui.

1940.  Biserica se redeschide cultului prin grija preotului Dimitrie Iliescu-Palanca si prin osardia lui Octavian Dobrin epitropul bisericii.

1948-1991.  Dupa intemnitarea Parintelui Dumitru Iliescu-Palanca (1948) a urmat la slujire preotul dr. Ion Lancranjan, iar dupa indepartarea acestuia, preotii Stelian Popescu, Paul Maracine, Constantin Dascalescu si Toader Crasmaru.

1991. Din acest an, asezamantul e pastorit de Parintele Iustin Marchis, primul ieromonah dupa 100 de ani, care slujeste aici.

2008. Biserica redevine manastire, are loc reinfiintarea Manastirii Stavropoleos ca manastire cu obste de monahii, stareta fiind monahia Mihaela Luchian si preot duhovnic, ierom. Iustin Marchis.

Manastirea Stavropoleos

Ansamblul Stavropoleos aparţine stilistic epocii brancoveneşti, fiind prin decoraţia in piatra, mobilier, pictura murala interioara şi exterioara, expresia unitara a acestei perioade din istoria artei romaneşti. Deşi de dimensiuni reduse biserica are monumentalitate, fiind un spaţiu arhitectural specific tradiţiei bizantine. Prin decoraţia sculptata şi prin motivele ornamentale exprima deopotriva o sensibilitate baroca şi un gust oriental.

Pictura interioara impresioneaza prin amploarea şi totodata concentrarea programului iconografic. In naos se remarca Liturghia ingereasca, zugravita la baza turlei şi cei patru evanghelişti, iar in absidele laterale Parusia sau Cea de-a doua Venire (absida sudica) respectiv Invierea sau Pogorarea la iad(absida nordica). In registrul inferior, alaturi de Deisis, sint infaţişaţi sfinţi militari. Pe peretele vestic al naosului sint reprezentate scene din viaţa Mantuitorului şi a Maicii Domnului, vadind adanci semnificaţii teologice. In pronaos, in registrul superior se pot vedea Imnul Acatist, tema specifica iconografiei ortodoxe, melozi, iar in calota Maica Domnului cu Pruncul şi in glafurile ferestrelor sfinte muceniţe. Peretele vestic este rezervat portretelor ctitoriceşti: Mitropolitul Ioanichie cu fraţii sai şi domnitorul Nicolae Mavrocordat cu familia. Ii inconjoara Mitropolitul Daniil al Ungrovlahiei, familii boiereşti şi alţi donatori. In pridvor sint zugravite Sinoadele ecumenice, Sfantul Ioan Botezatorul şi minunile Arhanghelului Mihail, a caror amploare este rar intalnita in arta romaneasca.

Iconostasul, incununat cu Rastignirea, este imparţit in trei registre : proorocii mesianici, apostolii şi praznicele imparateşti avand la baza pe Iesei, unul din stramoşii Mantuitorului. In sculptura pridvorului se evidenţiaza balustrada, o remarcabila realizare a artei medievale romaneşti.

Pictura exterioara şi turla, au fost refacute la inceputul secolului al XX-lea şi se armonizeaza cu decoraţia in piatra care a inlocuit vechile stucaturi. Nu se cunosc numele zugravilor şi ale pietrarilor, ci doar al lui Iordan stucatorul.

In naosul bisericii, linga proschinitar, intr-o racliţa, se afla particele din moaştele unor sfinţi cinstiţi in Biserica Rasariteana: Sfantului Apostol Andrei, Sfantului Apostol Petru, Sfantului Mucenic Ignatie Teoforul, Sfantului Martir Iustin Filosoful, Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, Sfantului Mucenic Pantelimon, Sfantului Mucenic Teodor Stratilat, Sfantului Sfintit Mucenic Haralambie.

In timp, adaugandu-se noi hramuri, icoanele vechi din iconostas nu mai cuprindeau toti sfintii ocrotitori. In secolul al XIX-lea, biserica inchinata de ctitor Sfintilor Arhangheli si Sfantului Ierarh Atanasie cel Mare, a preluat hramul unui paraclis din incinta, Sfantul Haralambie. In anul 2008, la redeschiderea Manastirii Stavropoleos, PF Parinte Patriarh Daniel a dat un nou hram, Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. Icoanele laterale din iconostas, dar si icoanele aflate la inchinare pe tetrapod (Soborul Sfintilor Romani si icoana Soborul Sfintilor Arhangheli) sau icoanele care se scot la inchinare de hram sunt pictate in zilele noastre de iconari contemporani, apropiati ai Manastirii Stavropoleos: Ion Grigorescu si Camelia Munteanu.

La capatul a 20 de ani de restaurare si reamenajare, biserica Manastirii Stavropoleos a fost resfintita de praznicul Sfintei Treimi, in 4 iunie 2012. Preafericitul Parinte Patriarh Daniel in fruntea unui sobor de preoti a savarsit slujba tarnosirii lacasului. Cu acest prilej a fost realizat un nou chivot, proiect al arhitectei Livia Caltia.

Sursa: stavropoleos.ro;

Articolul Biserica Stavropoleos, o capodoperă stilistică a epocii brâncovenești apare prima dată în Cronica Romana.


Lasa comentariul tau...