# Decontarea limitată a RMN îi pune pe bolnavii cronici să aleagă între plată și așteptare

> 13 asociații cer eliminarea plafonului Monitor. Un chestionar APAN arată că 25% dintre respondenți au plătit peste 3.000 de lei anual pe investigații.

Publicat: 27 octombrie 2026, 01:38 · Actualizat: 27 octombrie 2026, 01:38 · Autor: Diana Petrescu · Categorie: [Sanatate](https://adpres.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://adpres.ro/decontarea-limitata-a-rmn-ii-pune-pe-bolnavii-cronici-sa-aleaga/ · Publicație: ADpress

![Echipamente pentru monitorizarea analizelor](https://adpres.ro/wp-content/uploads/2026/10/decontare-rmn-1024x682.jpg)

**Pacienții cu boli cronice ajung să achite din propriile venituri investigații recomandate de specialist atunci când decontarea prin Monitor acoperă numai o parte a examinării. Eliminarea plafonului aplicat acestui mecanism este cerută Guvernului și Ministerului Sănătății de 13 asociații de pacienți. Propunerea legislativă votată de Senat pentru schimbarea regulii nu este încă lege.**

În cazul sclerozei multiple, diferența apare chiar în interiorul aceleiași examinări prin rezonanță magnetică (RMN). Eduard Pletea, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN România), explică faptul că monitorizarea presupune examinarea a trei segmente anatomice, în timp ce mecanismul special finanțează unul singur.

„Și povara s-a mutat pe pacient. Adică pacientul a ajuns să plătească celelalte două investigații pentru că nu își permitea să mai aștepte trei luni, șase luni, până când intra pe un protocol de decontare. Plus că expira trimiterea”, a declarat Eduard Pletea pentru Adevărul.ro, despre plata segmentelor rămase în afara acestei decontări.

Potrivit relatării [Adevărul.ro](https://adevarul.ro/), de la 1 ianuarie 2026, decontarea prin regimul special aferent biletelor Monitor M3-M8 este limitată la o singură examinare de înaltă performanță pe an. Acestea acoperă categorii precum afecțiunile cardiovasculare și alte boli cronice desemnate, bolile rare, neurologice, cerebrovasculare și boala cronică renală.

Restricția privește finanțarea suplimentară acordată furnizorilor peste sumele contractate cu casele de asigurări. Examinările suplimentare pot fi decontate în continuare pe circuitul obișnuit al pachetului de bază, pentru aceeași afecțiune sau pentru alta. În acel circuit, însă, programarea depinde de fondurile furnizorului.

Pentru monitorizarea sclerozei multiple este necesară cel puțin o examinare anuală a celor trei zone, explică reprezentanții pacienților. Anumite tratamente presupun evaluare imagistică la fiecare șase luni. Investigațiile permit urmărirea bolii, verificarea eficienței tratamentului și identificarea complicațiilor.

Pletea relatează că, în prima jumătate a anului 2026, unii prestatori au încetat să accepte bilete Monitor M3-M8. Nu puteau verifica dacă persoana examinată folosise deja decontarea anuală și riscau să rămână cu serviciul neplătit. Asociația a început atunci discuțiile cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

El precizează că problema furnizorilor nu ținea de rea-credință. Unele clinici au introdus declarații pe propria răspundere prin care pacienții confirmau că nu utilizaseră acea decontare în anul respectiv. Dacă declarația conținea informații greșite, clinica suporta pierderea.

Asociațiile semnalează situații asemănătoare și în celelalte programe: deplasări repetate, programări întârziate și decizii de tratament amânate. Persoanele fără bani pentru servicii private pot întârzia monitorizarea sau pot renunța la ea. Organizațiile avertizează că astfel pot fi descoperite mai târziu progresia bolii ori complicațiile, cu posibile efecte asupra autonomiei și capacității de muncă.

Dimensiunea cheltuielilor apare într-un chestionar APAN completat de 242 de persoane diagnosticate cu scleroză multiplă. Răspunsurile descriu experiența acestui grup:

- 27% au plătit anual între 1.000 și 3.000 de lei pentru investigații fără decontare.
- 25% au avut cheltuieli anuale de peste 3.000 de lei pentru asemenea examinări.
- 23% au plătit mai mult de 3.000 de lei într-un an pentru consultații.

Aproape 30% dintre participanți au primit diagnosticul după o așteptare care a depășit cinci ani. Pentru jumătate dintre respondenți, diagnosticul a fost urmat de schimbări importante în parcursul profesional sau educațional.

Despre timpul până la diagnostic și veniturile celor care au răspuns, Pletea a adăugat: „Sunt și semne bune. 31% au fost diagnosticați în mai puțin de șase luni, ceea ce înseamnă că sunt mai multe oportunități de acces la diagnosticare, dar totuși media ne duce într-o medie destul de mare, de trei ani – trei ani și jumătate față de primele simptome. E o întârziere destul de mare. Ce m-a îngrijorat mai mult a fost că 40% dintre respondenți au venituri sub 4.000 de lei, iar 17% au venituri sub 2.000 de lei. Ce poate să facă o persoană mai repede cu un venit sub 4.000 de lei? Să-și plătească lumina, întreținerea și tot ce mai are, să mai dea 2.000 de lei să completeze ca să-și facă RMN-ul sau să facă recuperare medicală, să dea pe kinetoterapie 1.000–1.500 de lei, în funcție de zonă și de complexitatea nevoii de recuperare, sau să dea la psihoterapie?”.

## Eliminarea plafonului depinde de adoptarea legii

Asociațiile solicită ca repetarea examinărilor RMN și de tomografie computerizată (CT) să fie decisă după nevoia medicală individuală. Recomandarea specialistului, evoluția bolii, simptomele și rezultatele precedente ar trebui să stabilească frecvența, în locul unui număr identic pentru toți pacienții.

Asociațiile vor ca măsura să se aplice tuturor bolilor cronice pentru care examinarea are indicație medicală, nu numai celor incluse acum în regimul special. Ele indică bolile sistemice, musculoscheletale, reumatologice, autoimune și inflamatorii. Exemplele oferite sunt vasculitele, sclerodermia, lupusul eritematos sistemic, artrita psoriazică, poliartrita reumatoidă și spondilita anchilozantă.

În bolile autoimune, afectarea poate cuprinde mai multe organe. Examinările pot fi necesare atât pentru diagnostic și evaluarea activității bolii, cât și pentru verificarea răspunsului la tratament sau investigarea unor simptome apărute ulterior, subliniază asociațiile.

O primă variantă de eliminare a restricțiilor a fost pusă în consultare publică de Ministerul Sănătății în aprilie 2026, sub forma unui proiect de ordonanță de urgență. „Viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar”, a transmis atunci Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății. Ordonanța a rămas neadoptată.

La 12 octombrie 2026, Senatul a aprobat propunerea L550/2026, fără niciun vot împotrivă. Textul se află la Camera Deputaților, care decide forma adoptată de Parlament. Organizațiile susțin acest vot, dar cer ca schimbarea să acopere și celelalte afecțiuni cronice cu indicație medicală.

„Sperăm să nu se mai împotmolească și să nu fie respins”, a mai spus Pletea despre parcursul inițiativei.

În forma votată de senatori, propunerea îi vizează pe asigurații care au nevoie de monitorizare periodică pentru următoarele afecțiuni:

- Diabet zaharat.
- Boli cardiovasculare.
- Boli cerebrovasculare.
- Afecțiuni neurologice.
- Boli rare.
- Boală cronică renală.

Modificarea ar acoperi atât examinările de înaltă performanță, cât și serviciile de medicină nucleară. Numărul serviciilor finanțate ar urma necesarul medical, cu recomandarea specialistului și respectarea condițiilor pachetului de bază. Celelalte cerințe legale pentru accesul la decontare s-ar păstra.

Plafonul actual a fost introdus prin Legea nr. 163/2025. Înlocuirea lui presupune adoptarea proiectului de către deputați, promulgarea de către președintele României și publicarea în Monitorul Oficial. Până la intrarea în vigoare a modificării, regula actuală rămâne aplicabilă.

Proiectul se referă și la serviciile eligibile realizate începând cu 1 ianuarie 2026, până în ziua intrării în vigoare a legii, dacă aceasta va fi adoptată. Conform [BIHON](https://www.bihon.ro/), dreptul de a beneficia de decontare ar lua naștere în acea zi. Casele de asigurări ar avea apoi 20 de zile pentru a face plățile, în baza actelor justificative prevăzute de legislație.

Pentru această prevedere, ar conta calitatea de asigurat, diagnosticul inclus în categoriile vizate, recomandarea specialistului și îndeplinirea condițiilor legale. Recuperarea cheltuielilor suportate personal pentru orice examinare din 2026 nu ar fi automată; aplicarea ar depinde de textul final și de regulile de decontare.

Radu Gănescu, care conduce Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), consideră că pacienții ar trebui să aibă acces în mod egal la investigațiile imagistice, fără să aștepte pe liste, atunci când există recomandarea specialistului și protocolul permite examinarea. El recunoaște că fondurile insuficiente au impus excepții pentru categoriile cu nevoi urgente. În opinia lui, cât de gravă este boala nu poate justifica un tratament diferit între pacienți.

Gănescu avertizează că unele patologii se modifică în numai câteva luni, iar tratamentul poate deveni nepotrivit. Întârzierea evaluării ar putea însemna complicații și pierderea calității vieții.

În opinia sa, plafonarea a fost răspunsul autorităților la suspiciunile privind examinări excesive și abuzuri. Președintele COPAC acuză CNAS că, în loc să controleze aceste situații, a restrâns accesul tuturor. El admite existența abuzurilor, dar cere verificări efective, inclusiv în domeniile concediilor medicale, dosarelor de handicap și serviciilor medicale invocate de autorități.

Pentru a explica riscul financiar, Gănescu compară un tratament de 1.000 de euro cu o investigație de 1.000 de lei care nu este finanțată din lipsă de plafon sau buget. El avertizează că un pacient evaluat prea târziu ar putea să nu mai răspundă la tratament, să dezvolte dizabilități și să își piardă capacitatea de muncă, ajungând să depindă de sprijin social pe termen lung.

Președintele COPAC semnalează aceeași problemă la accesul la medicamente inovatoare: potrivit lui, acestea ajung în România cu trei ani întârziere, ceea ce poate produce ulterior cheltuieli mai mari.