Actualitate

Germania respinge cererea Statelor Unite și Marii Britanii de a se alătura coaliției militare împotriva Iranului. Modul de acțiune, contrazis

dyfashion.ro%20   kitunghii.ro   ideall.ro
Foto: resboiu.ro preluat de transparentnews.ro

După ce marți, ambasadorul Statelor Unite ale Americii (SUA) ceruse Germaniei să se alăture unei coaliții militare navale, care să impună în zona Strâmtorii Ormuz interesele Occidentului, Germania și-a exprimat refuzul de a se alia marilor puteri, criticând demersurile militare împotriva Iranului. Tensiunile pe această temă au început după reținerea de către Marea Britanie a unui vas petrolier iranian, în Strâmtoarea Gibraltar, căreia Iranul i-a răspuns în același mod. SUA și Marea Britanie au abordat, în ultima perioadă, o politică dură la adresa Uniunii Europene, proiect bazat pe un major efort german (vezi articolul transparentnews.ro).

Site-ul german „Bild” a preluat declarația ministrului german de Externe, Heiko Maas, care a precizat: „Nu vom lua parte la misiunea SUA, deoarece considerăm greşită strategia exercitării presiunilor maxime. Noi nu vrem escaladarea acţiunilor militare, ne axăm în continuare pe diplomaţie”.

Olaf Scholz, vicecancelarul și ministrul german al Finanțelor, indicase, la rândul său, la televiziunea ZDF, că este necesară evitarea oricărei escaladări militare în regiune, iar o astfel de misiune ar reprezenta în sine un risc pentru țară, de a fi atrasă într-un conflict mai larg. De aceea, alăturarea a fost descrisă ca „nefiind o idee bună”.

Reprezentanții guvernului federal german au susținut calea diminuării tensiunilor, prin abordarea diplomatică a chestiunii, cu Teheranul.

Rusia nu se lasă îndepărtată de la „masa greilor”

Rusia şi Iranul au anunţat, în 30 iulie 2019, semnarea unui protocol de cooperare militară, în care se prevede și posibilitatea efectuării de exerciţii navale comune în Strâmtoarea Ormuz. Acordul are legătură vădită cu tensiunile cu Statele Unite şi Marea Britanie.

Germania – stat suveran care își protejează interesele

În cursul lunii august 2017, presa anunța că grupul industrial german Siemens se arăta pregătit să sprijine proiecte feroviare în valoare de trei miliarde de euro, în Iran, după ce în 2016 se mai discutase despre încheierea unor contracte de 1,2 miliarde de dolari, prin care Germania să finanțeze dezvoltarea rețelei de căi ferate a Iranului, inclusiv electrificarea magistralei Teheran – Mașhad.

În 2017, Asghar Fakhriyeh-Kashan, ministrul adjunct pentru Dezvoltare Urbană, a purtat discuții cu partea germană, la începutul lunii august, referitoare la implicarea acesteia în proiecte de infrastructură feroviară și energie.

Siemens s-a grăbit să profite de relaxarea sancțiunilor și s-a arătat dispus să participe la proiectele de modernizare a sistemului feroviar din Iran. În acest sens, colosul industrial german a semnat, în luna octombrie 2016, un acord pentru livrarea unui număr de 50 de locomotive diesel-electrice către Căile Ferate Iraniene, care vor fi construite de către Siemens în unitatea de producție din Karaj, al patrulea oraș ca mărime din Iran.

Și Italia e atentă la propriile interese

Țot în 2017, se anunța semnarea, în data de 11 iulie, a unui acord, în valoare de 1,2 miliarde de euro, între Compania de Căi Ferate din Italia, Ferrovie dello Stato, și Căile Ferate din Iran, pentru construirea unei căi ferate de mare viteză pe teritoriul iran, între orașele Qom și Arak.

Semnarea acestui contract fusese precedată de semnarea unor promisiuni ale Italiei către Iran, legate de credite de export în valoare de cinci miliarde de euro. În schimb, italienii deveneau beneficiarii semnării contractelor pentru construirea liniei de mare viteză Qom-Arak, în lungime de 135 kilometri, și a unei conexiuni feroviare între capitala Teheran și orașul Hamadan, în lungime de 320 kilometri.

În același timp, Italia se angaja să furnizeze materialul rulant pentru liniile de mare viteză și cele convenționale, să asigure instruirea responsabililor din cadrul Căilor Ferate Iraniene și să dezvolte un centru ce cercetare a tehnologiei de cale ferată. Totul contra cost, desigur.

Ungaria nu lipsește nici ea

Încă dinainte de ridicarea sancțiunilor, Iranul a fost vizitat de 145 de delegaţii comerciale, economice şi de investiţii din 48 de ţări de peste tot din lume, iar Ungaria a adus una dintre cele mai numeroase delegații, formată din peste 100 de persoane, după cum anunțau oficialii iranieni. Delegația ungară a fost chiar mai mare decât cele trimise de Germania și Polonia.
În noiembrie 2015, prim-ministrul ungar, Viktor Orban, anunța începerea unei noi ere în relațiile dintre Ungaria și Iran. Declarația era făcută la Teheran, în contextul unei vizite de stat, în care fusese primit cu onoruri militare. În acel context, miniștri din Iran și Ungaria au semnat mai multe acorduri bilaterale, printre care se anunțau promovarea investițiilor și un acord privind evitarea taxării duble.Viktor Orban a inclus în delegația sa, pe lângă membri ai guvernului pe care îl conducea și un număr consistent de reprezentanți ai mediului de afaceri din Ungaria, care s-au angajat în discuții lucrative, la Teheran.

Comment here