Actualitate

Legea pensiilor, adoptată de deputați

dyfashion.ro%20   kitunghii.ro   ideall.ro

Legea pensiilor, reexaminată ca urmare a deciziei de neconstituționalitate a CCR, a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Legea pensiilor va fi trimisă președintelui României pentru promulgare. 

amera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, Legea pensiilor, iniţiată de fostul ministru al Muncii Lia Olguţa Vasilescu. Legea a fost adoptată cu 197 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” şi 70 de abţineri.

Am inteles, nu e bine ca dam bani, pentru ca e populism. In partea de pensii speciale vreau sa spun ca suntem singurul guvern care a plafonat pensiile speciale si asta ne-a costat la vot. Ne propunem sa ajungem cu pensiile publice pensiile speciale. Un doctor ajunge la o pensie de 5.000 de lei, un profesor universitar la 8.000 de lei”, a declarat Olguta Vasilescu.

Secretarul Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, Lia Olguta Vasilescu, spune iar cat de buna este Legea pensiilor, nu doar pentru pensionari ci pentru toti romanii, si cum elimina inechitatile din sistem.

„Suntem in postura sa votam cea mai importanta lege pentru ca nu priveste doar pensionarii de acum ci toata populatia Romaniei. Elimina toate inechitatile din sistem, dintre femei si barbati, dintre persoane de acelasi sex dar care au iesit in acelasi timp la pensie, se creaza conditii mai avantajoase pentru mamele cu copii. Ce se modifica la cererea CCR. Vreau sa mentionez ca CCR a declarat legea constitutionala in integralitate. A fost o cerere de clarificare la 3 paragrafe din cele 183 de articole din lege. Este vorba de clarificari la pensiile de invaliditate. S-a cerut de CCR si o definitie mai riguroasa a contribuabilului”, a declarat Olguta Vasilescu.

Totodata, ea a afirmat, din nou, ca exista bani pentru majorarea pensiilor pentru Guvernul PSD ALDE a adus multi ani la buget.

„S-a tot discutat ca nu exista bani. In doi ani de guvernare vorbim despre venituri in plus in PIB si daca comparam ca in alti 7 ani de guvernare s-au strans mai putine venituri, putem intelege ca daca intregistram venituri mai mari la economie este normal ca ele sa ajunga si la populatie”, a spus Lia Olguta Vasilescu.

 Deputatul USR Cristian Seidler afirma ca Legea pensiilor este folosita de PSD-ALDE in scopuri politice.

„Aceasta lege este o farsa. Pentru ca vine in an electoral, este o folosire a fondului de pensii in scopuri politice. Nu se afla in programul de guvernare. Bani oricum nu exista, chiar in expunerea de motive se arata ca in acest an are un impact negativ”, spune Seidler.

UPDATE. Deputatul PNL Valeria Schelean atrage atentia ca cerintele CCR nu au fost transpuse in noua lege a pensiilor.

Legea pensiilor se află pe ordinea de zi a plenului, după ce, marţi, Comisiile pentru muncă şi juridică ale Camerei Deputaţilor au adoptat raportul acestui proiect.

Deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu, fost ministru al Muncii, care a iniţiat proiectul, a precizat luni că raportul va intra miercuri în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Modificările făcute de comisii au vizat punerea în acord cu decizia Curţii Constituţionale a articolelor declarate neconstituţionale.

„Cu siguranţă mâine (miercuri – n.r.) trebuie să ajungă la votul plenului Camerei Deputaţilor. Au fost foarte puţine modificări de făcut pentru că legea nu a fost declarată constituţională în ansamblul său, ci Curtea a cerut la trei paragrafe să fie nişte clarificări. Mai precis, cine este obligat să plătească dările către stat pentru bugetul asigurărilor sociale – şi acolo s-a făcut precizarea că, deşi trebuie să le plătească angajatul, cel care le colectează şi le distribuie mai departe este angajatorul – şi, de asemenea, a fost o corelare pentru pensiile de invaliditate. În mod normal, ar trebui să venim cu o lege privind indemnizaţia socială minimă care ar avantaja persoanele care au în prezent pensie de invaliditate, dar pentru că aşa a solicitat Curtea Constituţională, ca să fie foarte clar, am operat şi aceste modificări”, a menţionat Olguţa Vasilescu.

Săptămâna trecută, Senatul a respins, în plen, proiectul privind sistemul public de pensii, reexaminat ca urmare a deciziei CCR. Au fost înregistrate 67 de voturi „pentru” şi 22 abţineri, nefiind întrunit numărul minim necesar pentru adoptarea unui act normativ cu caracter organic.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a precizat atunci că la Cameră este de obicei o mobilizare mult mai bună şi s-ar bucura ca toată lumea să voteze proiectul.

DETALII DESPRE PROIECTUL LEGII PENSIILOR

Proiectul prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: 2019 – 1.265 de lei, 2020 – 1.775 de lei, 2021 – 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua însă în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare la data adoptării programului de guvernare. În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată.

În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se menţin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.

Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare. Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. În cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar şi nevăzătorul, a cărui situaţie a fost reglementată, în toată succesiunea actelor normative începând cu anul 1967, în condiţii specifice, determinate de situaţia fizică, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionării este mai mic decât stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pentru asiguraţii sistemului public de pensii.

Condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale.

De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite, şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat în condiţii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru  un an realizat în condiţii speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare.

Ca şi excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.
O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Se menţin celelalte prevederi din actuala legislaţie cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condiţiile speciale şi deosebite.

Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parţială şi se menţin prevederile legale în vigoare.

În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferenţiere în funcţie de anii lucraţi între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situaţia în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie, potrivit iniţiatorilor.

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozile la ghişee.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii. Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi.

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial. Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei, arată Ministerul Muncii.

Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR). Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie. VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 şi a fost determinată prin împărţirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Articolul Legea pensiilor, adoptată de deputați apare prima dată în Cronica Romana.

Comment here