Sanatate

Medicii avertizează. Ce medicamente NU trebuie să luam în caz de răceală şi gripă

kitunghii.ro

Medicamentele pentru răceală și gripă, pe care le luăm de la farmacie, fără rețetă și fără a consulta în prealabil medicul de familie, ne pot pune serios în pericol. Iată ce spun experții:

În fiecare sezon gripal, cei care fac răceală și gripă se duc glonț la farmacie pentru a cumpăra medicamente care să le ameliorează starea, durerea și congestia, potrivit  transparentnews.ro

Dar înainte de a face acest lucru, trebuie să luați în considerare modul în care unele medicamente pot afecta inima în cazul anumitor persoane, atrag atenția experții de la Asociația Americană a Inimii.

„Persoanele cu hipertensiune arterială oscilantă sau cu boli de inimă ar trebui să evite să ia descongestionante orale”, a spus dr. Sondra DePalma, medic la Institutul de Sănătate Cardiovasculară Pinnacle, din statul Pennsylvania, SUA.

„Și populația generală sau cineva cu risc cardiovascular scăzut, ar trebui să le folosească numai sub îndrumarea unui medic”.

Atât descongestionantele, cât și antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), găsite în multe medicamente de gripă și răceală, au fost listate ca medicamente care ar putea crește tensiunea arterială.

Descongestionante – cum ar fi pseudoefedrina sau fenilefrina – strâng vasele de sânge. Acestea permit circulația mai redusă de fluide în sinusuri, „ceea ce vi le usucă”, a spus dr. Erin Michos, de la Centrul Johns Hopkins Ciccarone pentru Prevenirea Bolilor Cardiace, din Baltimore.

„Dar dacă aveți hipertensiune arterială sau boli de inimă, ultimul lucru de care aveți nevoie este strângerea (constricția) vaselor de sânge. Poate exacerba sau agrava starea”, a mai spus medicul.

Cele mai mari îngrijorări sunt legate de utilizarea de către persoanele care au suferit un atac de cord, un atac cerebral, sau care au insuficiență cardiacă ori hipertensiune arterială oscilantă, a spus Michos.

Dar cercetările efectuate pe antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sugerează că persoanele aparent sănătoase ar putea fi și ele în pericol.

Un studiu din 2017 publicat în Jurnalul de Boli Infecțioase (Journal of Infectious Diseases) a analizat aproape 10.000 de persoane cu infecții respiratorii care au fost spitalizate pentru infarct. Participanții aveau 72 de ani în medie la momentul atacurilor de cord și mulți aveau factori de risc cardiovascular, precum diabetul și tensiunea arterială ridicată. Cercetătorii au descoperit că persoanele care au folosit AINS în timp ce erau bolnave aveau un risc de trei ori mai mare să aibă un atac de cord într-o săptămână, comparativ cu aceeași perioadă de timp, aproximativ un an mai devreme, când participanții nu erau bolnavi și nici nu luau AINS. Acest lucru se poate datora efectelor compusului.

„Simpla răceală sau gripa afectează sistemul cardiovascular. Combaterea bolii crește ritmul cardiac și provoacă inflamații. Între timp, AINS – medicamente antiinflamatoare care au în prospect avertizări cu privire la riscul crescut de atac de cord sau accident vascular cerebral – pot cauza probleme prin reducerea cantității de sodiu eliminate prin urină, ceea ce crește retenția de lichid și crește tensiunea arterială”, a spus dr DePalma.
AINS pot fi deosebit de riscante pentru persoanele cu boli cardiace sau insuficiență cardiacă, a adăugat dr Michos. Persoanele bolnave ar trebui să utilizeze ambele clase de medicamente – descongestionante și AINS – în mod prudent și să înțeleagă potențialele efecte secundare ale acestora.

„Pentru descongestionante, ghidurile de tensiune arterială sugerează utilizarea lor pe cea mai scurtă durată posibilă sau utilizarea unei alternative precum soluție salină nazală sau antihistaminice, pentru a ameliora congestia. Descongestionantele nu trebuie luate mai mult de șapte zile, înainte de consultarea cu un furnizor de servicii medicale”, a spus DePalma.

AINS, luate sub formă de pastile, trebuie evitate atunci când este posibil pentru a nu avea o afectare a tensiunii arteriale, recomandă ghidurile. Mai degrabă, antiinflamatoarele topice și acetaminofenul sunt recomandate.

„Există terapii eficiente care sunt mai puțin riscante și cu siguranță ar trebui încercate mai întâi. În cazul în care sunt necesare alte medicamente fără prescripție, folosiți-le cu precauție. Și dacă cineva constată că are probleme precum hipertensiunea arterială sau alte lucruri precum palpitațiile cardiace, ar trebui să discute cu medicul”, a spus DePalma.

Dacă simptomele sunt ușoare sau moderate, odihniți-vă și beți o mulțime de lichide, a spus Michos. Prevenirea deshidratării ar trebui să contribuie la reducerea durerilor corporale, la limpezirea mucoasei și poate reduce nevoia de descongestionante.

Pentru a evita îmbolnăvirea, în primul rând, dr Michos recomandă spălarea frecventă a mâinilor și mult somn, în special în perioada de răceală și gripă. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) recomandă un vaccin antigripal anual pentru toată lumea, de la vârsta de șase luni în sus, precum și vaccinul contra pneumoniei pentru copiii sub doi ani și adulții de 65 și mai în vârstă.

Lucian Ionescu

 

pni.ro%20

Comment here