Social Media

Refuzat de o editura din Bucuresti, Dumitru Crudu din Chisinau, primeste premiul UNITER, premiul Fundatiei Principesa Margareta si premiul Ion Creanga al Academiei Romane

„Un scriitor de la Chișinău s-a trezit refuzat de către o editură din București pe motiv că a susținut Referendumul pentru Familie și e anti prostituție: Prin ce vă mai deosebiți de comisarii lui Stalin, voi, comisarii corectitudinii politice? Scriitorul Dumitru Crudu, de la Chișinău, a reclamat faptul că editura Fractalia, din București, a renunțat la reeditarea unui volum al său din cauza pozițiilor sale publice.”

Dumitru Crudu din Chisinau primește premiul Nobel pentru Literatură

Problema e alta. Comisarii “corectitudinii politice” din U.E. se deosebesc de Stalin prin ideologia și finalitatea actului politic dictatorial urmărit. Stalin a fost un dictator anti-cosmopolit, fapt care a dus la Marea schismă cosmopolită și epurarea care a urmat împotriva internaționaliștilor care, pe rând, și-au primit glonțul la ceafă sau domiciliul forțat de reabilitare în arhipelagul Gulag. Cinste lui, a fost un mare vizionar pentru Rusia.

Revenind la ale noastre, sistemul care domină cu o mână de fier peste România de 30 de ani, nu este nicidecum Stalinist ci Troțkist, unul eminamente  cosmopolit.

Câteva noțiuni politice sunt necesare. Ca să domine fără partaj asupra societății capturate, cosmopolitismul politic are nevoie de curele de distribuție active în intern, acestea fiind așezate atât pe plan vertical cât și orizontal. Pe verticală, “democrația reprezentativă” reprezintă soclul central de organizare, în care autohtonii primesc învoire odată la cinci ani să-și aleagă stăpânii: comisarii cosmopoliți locali. În acest sistem, de fapt, nimeni nu votează nimic.

Celelalte curele de distribuție sunt desfășurate pe plan orizontal. Tot sistemul intern este ținut și reglementat de aceste forțe subordonate cosmopolitismului societal, cultural și economic, sistem în care progresiștii taie și spânzură după bunul plac.

Într-un astfel de gulag sub cerul liber, politica internă se rezumă la delapidarea resurselor naturale, amanetarea populației către sistemul bancar și menținerea creierului colectiv în perimetrul pornografiei morale și intelectuale. Din această cauză, toate departamentele de formatare a opiniei publice sunt orientate și evoluează în funcție de aceste interese. Casele de editură, televiziunile, ziarele, publicațiile, manualele școlare, cinema, teatru, etc., toate au un obiectiv comun stabilit, anihilarea din fașă a oricărui mod de opoziție ideologică, organică sau politică.  Orice formă de expresie liberă, fie artistică sau literară, dacă nu se înscrie în dogmele care întrețin terenul fertil acestei dictaturi, este imediat anihilată de la sursă și cenzurată în spațiul public.

În acest caz de figură, fratele nostru din Moldova, scriitorul Dumitru Crudu, este pedepsit exemplar de comisarii din București pentru două motive distincte care contravin cu ideologia instituționalizată din România. În primul rând, a susținut referendumul pentru familie împotriva cancerului societal LGBTQ, una din cele mai importante curele de distribuție anti-tradițională ale cosmopolitismului politic. În al doilea rând, este purtătorul de cuvânt și reprezentantul unei comunități românești încă sănătoasă, Republica Moldova, care nu a sucombat ideologiei progresiste, păstrându-și demnitatea și revendicând fără complexe un naționalism și un fundamentalism ortodox de cea mai pură tradiție românească. Pentru sistem, aceste două încălcări reprezintă un pericol sistemic impardonabil!

Dumitru Crudu este cunoscut în calitate de poet, romancier și dramaturg. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Teatrale din Republica Moldova. În 2003 a primit premiul UNITER și Premiul Fundației Principesa Margareta pentru Cea mai bună piesă de teatru din România (Alegerea lui Alexandru Sutto). În proză a debutat în 2008 cu romanul Măcel în Georgia. Cu romanul Un american la Chișinău a fost nominalizat la premiul Visegrad Eastern Partnership Literary Award din Bratislava și la premiul pentru proză al revistei Observator cultural. În 2018, pentru cartea de proză scurtă Salutări lui Troțki a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române.


LIKE:... Nu uita sa dai LIKE paginii noastre de Facebook Adpres Media daca ti-a placut acest articol, astfel intrand si in comunitatea noastra de cititori, fiind la curent cu toate noutatile care apar pe site. Toate acestea, simplu, la doar un singur Click distanta, apasand butonul de jos...





Lasă un răspuns - parerea ta conteaza...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Interzisa copierea sau modificarea continutului.