Actualitate

Sa nu zica lumea ca nu isi face treaba, CCR a dat o palmă post-factum Parlamentului şi PNL-ului aripa Cîţu pentru sabotarea moţiunii.

Curtea Constituţională (CCR) a motivat luni decizia prin care a stabilit că există un conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR şi AUR, precizând că blocarea de către Parlament a dezbaterii şi votării moţiunii reprezintă o încălcare a legii fundamentale.

Blocarea a fost, reamintim, rezultatul cooperării între PNL – aripa Cîţu şi PSD, care au jucat mână în mână pentru a întârzia votul moţiunii până după congresul la care premierul a fost ales preşedinte al partidului. La acest blocaj al moţiunii a ajutat şi UDMR-ul.

Potrivit Ziare.com, CCR a arătat în motivarea deciziei că semnăturile pot fi depuse şi în copie, nu este obligatoriu să fie în original şi că moţiunea USR – AUR a fost legal iniţiată. Ori, principalul motiv invocat cu cerbicie în special de lideri ai PNL precum Alina Gorghiu, cât şi de PSD, pentru a amâna votul pe moţiune a fost faptul că unii deputaţi AUR au avut semnăturile trimise în copie/scanare.

Referitor la tergiversare: preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, trebuia să informeze guvernul în ziua depunerii moţiunii, Birourile Permanente Reunite trebuiau să se întrunească şi să stabilească un calendar pentru parcursul parlamentar al moţiunii, iar moţiunea de cenzură trebuia dezbătută şi votată cu celeritate în Parlament.

Moţiunea USR – AUR, legal iniţiată

CCR explică în motivarea deciziei că nici Constituţia, nici Regulamentul şedinţelor comune al Camerei Deputaţilor şi Senatului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse – în original sau copie (telex/ fax/ fotocopiere/ scanare/ fotografiere etc).

”Ceea ce este determinant este voinţa deputatului sau senatorului care a semnat moţiunea de cenzură (…) Semnătura deputatului/ senatorului exprimă voinţa neechivocă a acestuia de a iniţia o moţiune de cenzură”, se arată în motivarea deciziei CCR.

Curtea mai precizează că redepunerea în original a semnăturilor nu are decât semnificaţia unei confirmări din partea autorilor moţiunii de cenzură a faptului că semnăturile iniţial depuse exprimă realitatea şi a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru iniţierea moţiunii de cenzură.

”În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moţiunea de cenzură a fost legal iniţiată prin semnăturile ataşate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale”, se mai arată în motivare.

Parlamentul a încălcat Constituţia

Judecătorii CCR blamează Parlamentul în ansamblul său, acuzându-l de încălcarea Constituţiei, pentru faptul că a tergiversat şi blocat dezbaterea şi votarea moţiunii de cenzură depuse de USR şi AUR. Separat însă, CCR îl acuză atât de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, cât şi Birourile Permanente Reunite (BPR).

”Curtea constată că preşedintele Camerei Deputaţilor, în loc să aplice prioritar o obligaţie constituţională – comunicarea moţiunii Guvernului la data depunerii sale –, a ales să convoace în mod succesiv birourile permanente ale celor două Camere, care nu s-au putut întruni din lipsă de cvorum. Astfel, s-a ajuns la încălcarea art.113 alin.(2) din Constituţie”, se arată în motivare.

Totodată, mai precizează Curtea, prin faptul că BPR-urile au stabilit data de 9 septembrie pentru prezentarea moţiunii în Parlament, a fost încălcat Regulamentul şedinţelor comune, care precizează că această prezentare se face în 5 zile. În cazul de faţă, termenul ar fi fost 5 septembrie.

”Inabilitatea Birourilor permanente reunite şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor de a ordona această procedură în condiţiile unor tensiuni politice intrainstituţionale a generat o stare generală de confuzie juridică (…) afectându-se stabilitatea şi funcţionalitatea raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern. Starea de confuzie juridică a determinat că moţiunea de cenzură, deşi prezentată în data de 9 septembrie 2021, să nu fi fost dezbătută nici până la data pronunţării prezentei decizii”, se mai arată în decizia CCR.

Totodată, potrivit CCR, BPR-urile sunt vinovate şi de faptul că au refuzat, prin nerealizarea cvorumului de către PNL şi PSD, să ia act de depunerea moţiunii de cenzură, astfel încât aceasta să poată fi transmisă plenului comun pentru dezbatere şi vot.

”În acest context, trebuie observat şi faptul că acest conflict nu vizează numai perioada 3-7 septembrie 2021, ci este un conflict actual pentru că nici până astăzi Parlamentul nu a stabilit data la care trebuie dezbătută moţiunea de cenzură, sens în care încalcă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la art.113 din Constituţie, potrivit căreia tergiversarea procedurii este incompatibilă cu natura acestui instrument de control parlamentar, astfel că o obligaţie extra legem în spiritul cooperării loiale dintre autorităţi trebuie realizată într-un ritm adecvat menit să evite incertitudinea juridică prin raportare la finalitatea să”, se mai arată în motivarea CCR.

”Raportat la cauza de faţă, Curtea constată că acest conflict nu a fost generat de însăşi faptul depunerii moţiunii de cenzură, ci de acţiunile ulterioare incoerente ale Parlamentului, care, în final, a reuşit să comunice Guvernului moţiunea de cenzură şi să asigure condiţiile necesare prezentării ei.

De aceea, remediul juridic nu este cel al încetării procedurii de control parlamentar, ci, din contră, al continuării procedurii odată demarate. Aşadar, Parlamentul urmează să dezbată moţiunea de cenzură depusă şi să îşi exprime poziţia prin vot asupra acesteia cu respectarea exigenţelor constituţionale şi regulamentare şi aplicarea principiului loialităţii constituţionale.

În acest sens, Parlamentul vă ţine seama de natura moţiunii de cenzură, care impune o anumită celeritate a procedurii de dezbatere a acesteia; astfel, ea urmează a fi dezbătută într-un interval de timp şi ritm adecvate menite să evite incertitudinea juridică prin raportare la finalitatea să”, concluzionează judecătorii CCR.

Motivarea vine însă tardiv. Între timp, PSD-ul şi-a depus propria moţiune de cenzură, “luând faţa” celor de la USR şi AUR, pentru a se legitima astfel drept partidul care l-a dat pe Cîţu jos. Acelaşi PSD însă a anunţat că vă sprijini guvernul demis de-a lungul acestui interimat, desigur “pentru binele românilor.”



LIKE:... Nu uita sa dai LIKE paginii noastre de Facebook Adpres Media daca ti-a placut acest articol, astfel intrand si in comunitatea noastra de cititori, fiind la curent cu toate noutatile care apar pe site. Toate acestea, simplu, la doar un singur Click distanta, apasand butonul de jos...









Lasă un răspuns - parerea ta conteaza...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Interzisa copierea sau modificarea continutului.