Cercetători din domeniul neuroștiinței au descoperit un subtip de celule imune din creier, cunoscut sub numele de microglie, care poate contribui la întârzirea debutului bolii Alzheimer. Această descoperire promite să deschidă noi direcții în dezvoltarea terapiilor pentru această afecțiune neurodegenerativă, având în vedere creșterea globală a numărului de pacienți afectați.
Microglia joacă un rol esențial în sistemul imunitar al creierului. Aceste celule sunt primele care răspund la modificările patologice din creier, cum ar fi acumularea proteinelor beta-amiloid și tau, care sunt asociate cu boala Alzheimer. Aceste proteine, prin acumularea lor, afectează funcționarea neuronilor, conducând la declin cognitiv și pierderi de memorie. În acest context, comportamentul microgliei poate fi atât benefic, prin reducerea simptomelor, cât și dăunător, prin inflamație.
O echipă internațională de cercetători a studiat modul în care microglia poate trece de la o stare protectoare la una inflamatorie. Aceștia au realizat experimente pe modele de șoareci cu Alzheimer, observând că microglia, atunci când se apropie de depunerile de beta-amiloid, activează o stare neuroprotectoare. Această stare are un impact semnificativ asupra evoluției bolii.
Cercetătorii de la Icahn School of Medicine din New York și Universitatea Rockefeller au descoperit că acest subtip de microglie prezintă două caracteristici notabile: niveluri reduse ale proteinei PU.1 și activitate crescută a proteinei CD28. PU.1 a fost asociată anterior cu boala Alzheimer, iar CD28 este implicată în activarea sistemului imunitar. Microglia cu acest profil a demonstrat capacitatea de a încetini formarea plăcilor de beta-amiloid și de a limita agregarea proteinei tau, ceea ce sugerează că acest subtip ar putea sta la baza unor terapii viitoare.
Intervențiile experimentale, care au blocat producția de CD28 în modelele animale, au dus la o creștere a microgliei inflamatorii și la o acumulare rapidă a plăcilor de beta-amiloid. Acest rezultat subliniază importanța echilibrului în reglementarea proteinelor imune pentru a preveni progresia bolii Alzheimer.
Cercetătorii afirmă că, deși acest mecanism de apărare natural al creierului nu poate opri complet evoluția bolii, reprezintă o direcție promițătoare pentru viitor. Este necesară dezvoltarea unor terapii care să activeze acest subtip de microglie în rândul pacienților umani. Acest lucru ar putea reprezenta un pas semnificativ în încetinirea sau prevenirea bolii Alzheimer, inclusiv prin strategii de imunoterapie.
Observațiile din studiu sugerează că microglia modificată la șoareci se comportă similar cu celulele T din sistemul imunitar, ceea ce indică un posibil mecanism comun de reglare între diferitele tipuri de celule imune. Această descoperire ar putea deschide noi căi terapeutice pentru pacienții cu Alzheimer.
Cu toate acestea, cercetătorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a verifica dacă microglia acționează analog și în cazul oamenilor. Studiul s-a desfășurat pe modele animale, iar următoarea etapă va implica testarea rezultatelor pe pacienți umani. Aceasta va include identificarea proteinelor anormale și dezvoltarea unor metode de diagnostic mai eficiente.
Rezultatele acestui studiu sunt în concordanță cu observațiile anterioare, care sugerează că debutul bolii Alzheimer apare mai târziu la persoanele cu o expresie scăzută a PU.1 în celulele microgliale. Aceasta susține ipoteza că mecanismul de apărare ar putea fi relevant și la oameni, influențând modul în care boala este diagnosticată.
Un obiectiv major al cercetărilor viitoare va fi identificarea modalităților prin care microglia poate fi menținută într-o stare neuroprotectoare. Dacă aceste strategii vor avea succes, pot transforma radical abordarea în tratamentul și prevenția bolii Alzheimer, având un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților.
Studiul subliniază complexitatea bolii Alzheimer, dar și potențialul semnificativ al înțelegerii mecanismelor naturale de apărare ale creierului. În viitor, dezvoltarea unor terapii care să sprijine aceste mecanisme ar putea contribui la încetinirea sau chiar oprirea progresiei bolii pentru mulți pacienți, oferind astfel o nouă speranță în lupta împotriva acestei afecțiuni devastatoare.