Autopsiile dezvăluie că vârsta nu este o cauză a decesului, ci mai degrabă bolile specifice care afectează organismul. Chiar și la persoanele care au depășit 100 de ani, moartea este asociată cu afecțiuni medicale clar identificate, nu cu simpla îmbătrânire. Aceasta este concluzia cercetărilor efectuate de specialiști de la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative, care subliniază că ideea conform căreia vârsta ar putea fi fatală este un mit comun.
În multe cazuri, autopsiile arată că persoanele în vârstă mor din cauza unor probleme cardiovasculare. De exemplu, în rândul celor cu vârste de peste 85 de ani care au decedat brusc, 77% dintre aceștia au avut afecțiuni cardiovasculare. Această statistică sugerează că, deși îmbătrânirea este un proces inevitabil, ea nu este direct responsabilă pentru moarte.
Este important de menționat că autopsiile oferă o imagine clară asupra cauzelor decesului. Chiar și în cazul centenarilor care păreau sănătoși înainte de moarte, autopsiile au identificat întotdeauna cauze specifice. Un studiu arată că 68% dintre aceștia au murit din cauza bolilor cardiovasculare, iar 25% din insuficiență respiratorie. Aceste date subliniază necesitatea de a analiza cu atenție cauzele decesului, mai ales în contextul în care rudele și medicii pot interpreta greșit circumstanțele morții.
Când vorbim despre animale, tendințele observate sunt similare, dar cu variații semnificative între specii. La oameni și primate, afecțiunile cardiovasculare sunt principala cauză a decesului, în timp ce la rozătoare, cancerul devine principala amenințare. De exemplu, în cazul șoarecilor care nu au restricții alimentare, cancerul este responsabil pentru 84-89% dintre decese. Chiar și în condiții de dietă controlată, cancerul continuă să fie o cauză majoră de deces, dar cu debutul la o vârstă mai înaintată.
Fiecare specie are propriile riscuri de sănătate. La șobolani, tumorile sunt asociate cu 63% dintre decese, iar la câini, aproape jumătate mor din cauza cancerului. Micile insecte, precum musculițele de oțet, sunt afectate în principal de insuficiența epiteliului intestinal, ceea ce duce la infecții bacteriene. Aceste observații sugerează că fiecare specie se confruntă cu provocări specifice legate de sănătate, aspecte relevante pentru studii și cercetări în domeniul sănătății.
Diferențele între specii aduc întrebări importante în cercetarea îmbătrânirii. De exemplu, un medicament care prelungește viața unui șoarece prin prevenirea cancerului poate să nu aibă același efect asupra oamenilor, care mor în principal din cauze cardiovasculare. Cercetătorii din Germania subliniază că aceste discrepanțe sunt esențiale în înțelegerea procesului de îmbătrânire.
Studiile recente au arătat că multe intervenții, cum ar fi tratamentele cu rapamicină sau posturile intermitente, îmbunătățesc sănătatea generală, dar nu neapărat procesul de îmbătrânire. De exemplu, un studiu din 2022 a demonstrat că 81% dintre trăsăturile sensibile la vârstă au fost influențate similar la șoarecii tineri și bătrâni. Aceasta sugerează că aceste intervenții pot aduce beneficii generale fără a modifica ritmul natural al îmbătrânirii.
Cercetătorii nu contestă utilitatea studiilor despre îmbătrânire, dar subliniază necesitatea unei interpretări mai atente a rezultatelor. Aceștia recomandă ca studii viitoare să examineze diverse sisteme de organe, să includă atât subiecți tineri, cât și vârstnici, și să țină cont de diferențele între specii. O astfel de abordare ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii de sănătate adaptate diferitelor etape ale vieții.
Atunci când auzi despre cineva care a murit „de bătrânețe”, este important să reții că autopsiile indică întotdeauna o cauză specifică. Această nouă înțelegere ar putea transforma modul în care percepem sănătatea și longevitatea, precum și modul în care sunt prezentate cauzele decesului în mass-media. Astfel, o abordare mai informată poate contribui la o discuție mai sănătoasă despre îmbătrânire și sănătate publică.