Celule senescente si legatura lor neasteptata cu diabetul de tip 2

0
Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Cercetările recente au adus în prim-plan o legătură semnificativă între celulele senescente și controlul glicemiei în organism. Studiile efectuate de cercetătorii de la Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles sugerează că eliminarea acestor celule din pereții vaselor de sânge poate îmbunătăți semnificativ metabolismul glicemic, oferind noi perspective pentru tratamentele destinate diabetului de tip 2.

Celulele senescente sunt acele celule care, deși nu mai funcționează corespunzător, rămân active și pot influența metabolismul. Aceste celule, adesea denumite „celule zombie”, devin tot mai relevante în cercetările medicale, în special în ceea ce privește impactul lor asupra bolilor metabolice, precum diabetul.

### Ce se întâmplă când celulele senescente se acumulează

Pe măsură ce îmbătrânim, organismul acumulează celule senescente. Aceste celule apar în urma stresului sau leziunilor și, deși nu se mai divid, rămân în țesuturi. La început, ele pot contribui la procesul de vindecare, dar pe termen lung, creșterea numărului acestora devine problematică. Celulele senescente secreta substanțe care provoacă inflamație cronică, afectând funcționarea organelor, inclusiv a țesutului adipos și a vaselor de sânge.

Acest fenomen este cunoscut sub numele de fenotip secretor asociat senescenței (SASP). Inflamația de lungă durată este legată de dezvoltarea rezistenței la insulină și a diabetului de tip 2, evidențiind astfel rolul crucial pe care celulele senescente îl au în apariția acestor disfuncții metabolice.

### Progrese în laborator cu rezultate surprinzătoare

Cercetătorii de la Cedars-Sinai au studiat celulele endoteliale, care sunt esențiale pentru sănătatea vasculară. În cadrul experimentelor, șoarecii au fost hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi, ceea ce a provocat o creștere a celulelor endoteliale senescente. Aceste celule au fost apoi eliminate din endoteliu pentru a observa efectele asupra metabolismului.

După eliminarea celulelor senescente, șoarecii au prezentat o inflamație redusă, o toleranță îmbunătățită la glucoză și o îmbunătățire generală a metabolismului. Un alt experiment a arătat că transplantul de celule endoteliale senescente la șoareci normali a dus la creșterea glicemiei și la apariția rezistenței la insulină. Aceste observații sugerează că celulele senescente nu sunt doar un marker al îmbătrânirii, ci și un factor activ în generarea problemelor metabolice.

### Fisetina: o substanță promițătoare

Un aspect important al cercetărilor este descoperirea modalităților de eliminare a celulelor senescente. Cercetătorii au testat fisetina, un flavonoid natural întâlnit în diverse fructe și legume, cunoscut pentru proprietățile sale de a elimina celulele senescente. Fisetina face parte din categoria senoliticelor, substanțe capabile să elimine selectiv celulele îmbătrânite fără a afecta celulele sănătoase.

Echipa de la Cedars-Sinai a administrat fisetina șoarecilor, observând îmbunătățiri semnificative în toleranța la glucoză și o scădere a numărului de celule senescente. Aceste rezultate sugerează că fisetina ar putea avea aplicații benefice pentru tratamentele bolilor metabolice și pentru reducerea riscurilor asociate diabetului.

### Direcții viitoare în cercetare

Studiile actuale sunt preclinice și efectuate pe modele animale. Este necesară o aprofundare a mecanismelor prin care celulele senescente influențează metabolismul uman. Următorul pas al echipei de cercetare de la Cedars-Sinai va fi testarea eficienței și siguranței terapiilor senolitice în studii clinice pe oameni.

Dacă rezultatele se vor confirma, ar putea emerge noi tratamente capabile să reducă inflamația cronică și să restabilească sensibilitatea la insulină. Aceste descoperiri ar putea îmbunătăți semnificativ calitatea vieții persoanelor cu diabet de tip 2 și alte afecțiuni metabolice asociate îmbătrânirii.

În concluzie, cercetările recente sugerează o direcție promițătoare în tratarea diabetului și a bolilor asociate cu îmbătrânirea. Aceste progrese oferă noi speranțe pentru viitorul tratamentului bolilor metabolice.