Administrația de la Washington a ordonat retragerea a 5.000 de militari americani de pe teritoriul Germaniei, o mutare care zguduie arhitectura de securitate a continentului. Ordinul, venit direct de la secretarul apărării Pete Hegseth, a declanșat deja reacții la cel mai înalt nivel în capitalele europene.
Planuri de la Washington, cifre concrete
Până în acest moment, prezența militară americană în Germania număra peste 36.000 de militari activi. Este de departe cea mai mare din Europa, depășind net efectivele de aproximativ 12.000 de soldați staționați în Italia și cei 10.000 din Marea Britanie. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a confirmat oficial direcția. „Ne așteptăm ca retragerea să fie finalizată în următoarele șase până la douăsprezece luni”, a explicat oficialul american.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Întrebat sâmbătă seara despre retragerea trupelor, Donald Trump a fost tranșant: „Vom reduce serios, și vom reduce mult mai mult decât 5.000”.
Orgoliile politice și miliardele pentru apărare
V-ați întrebat cum s-a ajuns la o decizie atât de abruptă? Dincolo de strategiile pe termen lung, scânteia a fost un schimb dur de replici. Cancelarul german Friedrich Merz le-a spus studenților că „americanii nu au, în mod clar, nicio strategie”. Liderul de la Berlin a continuat criticând negocierile privind Orientul Mijlociu. „Iranienii sunt clar foarte pricepuți la negociere sau, mai degrabă, la a nu negocia, lăsându-i pe americani să meargă până la Islamabad și apoi să plece fără niciun rezultat”, a spus el, adăugând că „întreaga națiune” este „umilită” de Iran.
Reacția nu s-a lăsat așteptată. Pe platforma sa Truth Social, Trump a scris că Merz consideră „în regulă ca Iranul să aibă o armă nucleară” și că pur și simplu „nu știe despre ce vorbește”.
Dar să fim serioși, tensiunile financiare existau de mult timp. Trump a acuzat anterior Germania că este „restantă” deoarece aloca sub 2% din PIB pentru apărare, relatează Financiarul. Situația s-a schimbat sub guvernul Merz, estimările arătând că Berlinul va cheltui 105,8 miliarde de euro pentru apărare în 2027. Procentul va ajunge la 3,1% din PIB, incluzând și ajutorul continuu acordat Ucrainei.
Reacția aliaților europeni. Avertisment de la Varșovia
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, privește situația cu pragmatism. El a declarat că decizia SUA era „previzibilă”, deși a ținut să sublinieze că „prezența soldaților americani în Europa, și în special în Germania, este în interesul nostru și în interesul SUA”. Pistorius a menționat că „Germania este pe drumul cel bun” în privința cheltuielilor militare.
La sediul NATO, purtătoarea de cuvânt Allison Hart a declarat că alianța „lucrează cu SUA pentru a înțelege detaliile deciziei lor”. Într-o postare pe X, ea a precizat că decizia „subliniază nevoia ca Europa să continue să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea noastră comună”. Hart a completat tabloul financiar, amintind de noul obiectiv: „Vedem deja progrese după ce aliații au convenit să investească 5% din PIB la summitul NATO de la Haga de anul trecut”.
Tonul cel mai grav a venit de la Varșovia.
Premierul polonez Donald Tusk a lansat un avertisment fără echivoc. „Cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice nu sunt inamicii externi, ci dezintegrarea continuă a alianței noastre. […] Trebuie să facem tot ce este necesar pentru a inversa această tendință dezastruoasă”, a afirmat Tusk.
Efectele asupra României și contextul global
Chiar și la Washington există voci critice. Doi parlamentari republicani de rang înalt, senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, s-au declarat „foarte îngrijorați de decizia de a retrage o brigadă americană din Germania”. Poziția lor a fost fermă: „În loc să retragem complet forțele de pe continent, este în interesul SUA să mențină un factor de descurajare puternic în Europa”.
Numai că tendința de retragere nu este complet nouă, iar România a simțit-o deja. Anul trecut, Washingtonul a decis să reducă prezența militară și în țara noastră, ca parte a planului de a muta accentul strategic către regiunea Indo-Pacifică. Pentru investitori și antreprenori, o prezență militară americană diminuată pe flancul estic se poate traduce printr-o percepție diferită a riscului de țară, influențând costurile de finanțare.
Dincolo de Europa, deciziile americane sunt legate de rutele comerciale globale. Trump și-a atacat aliații pentru refuzul de a participa la operațiuni de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, esențială pentru transportul petrolului. Iranul a limitat sever traficul în zonă ca reacție la loviturile SUA și Israelului, în timp ce Statele Unite au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene din Golf.
