Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzări masive de echipament militar către patru aliați cheie din Orientul Mijlociu. Valoarea totală a contractelor este uriașă, depășind pragul de 8,6 miliarde de dolari. Decizia americanilor lovește direct în inima unei zone deja măcinate de conflicte armate, într-un moment în care un armistițiu extrem de fragil abia se menține.
Cine sunt beneficiarii miliardelor
Anunțurile oficiale făcute vineri la Washington detaliază o factură colosală pentru înarmare. Cea mai mare felie din acest tort merge către Qatar. Acest stat va plăti nu mai puțin de 4,01 miliarde de dolari pentru servicii de reaprovizionare destinate sistemului de apărare aeriană și antirachetă Patriot. Și tot Qatarul va mai achita 992,4 milioane de dolari pentru sisteme avansate de arme de precizie, cunoscute sub acronimul APKWS.
Pe lista de cumpărături urmează Kuweitul, care scoate din buzunar 2,5 miliarde de dolari pentru un sistem integrat de comandă de luptă. Nici Israelul nu lipsește, primind aceleași sisteme avansate de arme de precizie (APKWS) pentru o factură de 992,4 milioane de dolari. Lista este completată de Emiratele Arabe Unite, cu o achiziție similară de sisteme APKWS, dar cu o valoare mai mică, cifrată la 147,6 milioane de dolari.
Giganții din apărare care încasează banii
Dar cine sunt, pe bune, companiile care beneficiază de aceste contracte? Banii ajung direct în conturile marilor producători de armament din Statele Unite. Conform Jurnalulnational, BAE Systems a fost desemnat contractantul principal pentru vânzările de sisteme APKWS destinate statelor Qatar, Israel și Emiratele Arabe Unite. Numai că pe listă apar și alte nume grele din industria de apărare. RTX și Lockheed Martin sunt principalii contractori pentru sistemul integrat comandat de Kuweit, precum și pentru rezervele sistemului Patriot care pleacă spre Qatar. Iar Departamentul de Stat a adăugat că și Northrop Grumman se numără printre principalii contractori implicați în vânzarea către Kuweit.
Un armistițiu pe muchie de cuțit
Toate aceste achiziții militare se suprapun peste o situație explozivă pe teren. Anunțurile au fost făcute în contextul în care războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a împlinit deja nouă săptămâni, iar un armistițiu fragil este în vigoare de doar trei săptămâni. Tensiunile sunt la cote maxime, mai ales după ce israelienii au anunțat recent că l-au ucis pe nepotul șefului grupării Hezbollah.
Situația este explozivă.
Între timp, premierul Libanului a cerut oficial Pakistanului să confirme includerea țării în acest armistițiu, o mișcare ce arată cât de fragile sunt, de fapt, negocierile de pace.
Reacția furioasă a Iranului
Cum era de așteptat, reacțiile din regiune nu au întârziat să apară. Iranul a acuzat direct Statele Unite că au încălcat armistițiul și a anunțat inițial închiderea Strâmtorii Ormuz, un punct necesar pentru comerțul mondial cu petrol. Oficialii de la Teheran au avertizat Washingtonul cu atacuri „lungi și dureroase” dacă armata americană decide să reia ofensiva militară în zonă.
Discursul s-a nuanțat ulterior. Trecerea prin strâmtoarea Ormuz rămâne „complet deschisă” până la sfârșitul armistițiului, a anunțat oficialul iranian Araghchi. Mai mult, ministrul iranian de externe a plecat de urgență în Rusia pentru discuții directe despre război, având programată o întâlnire cu Vladimir Putin.
Pentru cetățeanul de rând, aceste mutări geopolitice se pot traduce rapid într-o presiune directă pe prețul petrolului. Orice escaladare sau blocaj în Strâmtoarea Ormuz lovește imediat în costurile de transport și, inevitabil, în prețurile afișate la pompă în toată lumea.
