Regulile pentru concedii medicale se schimba radical din 2026 in romania

Noi reguli în sănătate din 2026: cum se schimbă concediile medicale și ce urmează pentru pacienți

La 1 februarie 2026, angajații din România se confruntă cu o modificare semnificativă a sistemului de concedii medicale. Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită, ceea ce înseamnă că, în cazul unei îmbolnăviri, angajații vor suporta costuri suplimentare, cuprinse între 100 și 400 de lei. Guvernul justifică această măsură prin dorința de a descuraja concediile medicale fictive și de a economisi aproximativ 1 miliard de lei pentru achiziția de medicamente noi. Totuși, pacienții cronici și sindicatele contestă aceste modificări, considerându-le o penalizare injustă.

Prima zi, neplătită: cum arată noul calcul

Noile reglementări, stabilite prin Ordonanța de urgență nr. 91/2025, vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2027. Concediile medicale vor fi calculate diferit. De exemplu, dacă un medic recomandă un concediu de cinci zile, angajatul va fi plătit doar pentru patru dintre acestea. Prima zi este considerată stagiu de asigurare, dar nu va fi remunerată. Astfel, schema de plată se va organiza astfel: prima zi este neplătită, zilele 2-6 sunt acoperite de angajator, iar din ziua a șaptea, indemnizația revine statului, prin intermediul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Aceste modificări vin după o altă măsură din august 2025, când Guvernul a redus indemnizațiile pentru afecțiuni ușoare cu 20%. Noua ordonanță, publicată pe 31 decembrie 2025, actualizează legislația anterioară și impune un control mai strict asupra eliberării certificatelor medicale.

Pacienții cronici, loviți cel mai dur

Pentru angajații sănătoși, pierderea unei zile de salariu poate fi un inconvenient, dar pentru pacienții cronici, efectele sunt mult mai grave. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România a sesizat Avocatul Poporului, argumentând că noua regulă constituie un abuz, afectând în mod disproporționat persoanele vulnerabile. Pacienții cu afecțiuni cronice, care necesită tratamente frecvente, cum ar fi chimioterapia, se confruntă cu un impact financiar semnificativ. Aceștia ar putea acumula zeci de zile neplătite anual, ceea ce le afectează grav bugetul personal.

Sindicatele subliniază, de asemenea, că măsura va afecta familiile cu venituri mici și va crea un fenomen de „prezenteism”, în care angajații bolnavi se vor prezenta la muncă pentru a nu pierde bani. Această problemă se extinde și asupra părinților, deoarece noua regulă se aplică și concediilor pentru îngrijirea copiilor bolnavi.

Miza Guvernului: un miliard de lei și alinierea la Europa

În fața criticilor, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a menționat că vor exista excepții pentru anumite categorii, cum ar fi pacienții oncologici sau cei cu boli rare, însă aceste excepții nu au fost încă stabilite prin lege. Ministrul susține că România se aliniază practicilor din alte state europene. De exemplu, în Spania, primele trei zile de concediu sunt plătite, iar în Belgia, primele zile pot fi neplătite în funcție de asigurare. Scopul Guvernului este de a descuraja concediile medicale nejustificate și de a economisi aproape 1 miliard de lei, fonduri destinate introducerii de medicamente noi pe piață.

În spatele scenei: control sporit și bătălia pentru viitorul CNAS

Ordonanța nu se limitează doar la reducerea veniturilor. Aceasta oferă Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și caselor județene puterea de a verifica legalitatea concediilor medicale. În cazul în care se descoperă nereguli, pacienții nu vor primi indemnizația, iar certificatele suspecte pot fi trimise la expertiză. Medicii vor fi și ei vizați, iar normele de control și sancțiunile vor fi stabilite printr-o hotărâre de guvern în următoarele luni.

Aceste modificări sunt parte a unei discuții mai ample despre viitorul sistemului sanitar. Ministerul Sănătății a inițiat consultări pentru Strategia Națională de Digitalizare a Sănătății 2026-2030, un plan care vizează integrarea datelor pacienților și dezvoltarea platformelor de telemedicină. Se discută, de asemenea, despre o reformă structurală a asigurărilor de sănătate.

Într-o declarație recentă, președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, a contestat ideea de a „sparge monopolul” CNAS, avertizând asupra riscurilor unei „sănătăți cu două viteze”. El subliniază necesitatea de a îmbunătăți eficiența CNAS fără a compromite solidaritatea sistemului de sănătate.

Contextul nou

Aceste schimbări legislative vin într-un moment în care sistemul de sănătate din România se confruntă cu multiple provocări. Creșterea costurilor medicale, lipsa medicamentelor esențiale și calitatea serviciilor sunt teme frecvente în dezbaterile publice. Noile reglementări ar putea influența semnificativ accesul pacienților la tratamente, în special pentru cei cu afecțiuni cronice. Este important ca toate părțile implicate să găsească soluții viabile pentru a asigura un sistem de sănătate echitabil și accesibil pentru toți cetățenii.