Sunt între 5,7 și 10 milioane de români care locuiesc în străinătate, ceea ce face ca România să aibă cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană, în raport cu populația. Aproximativ 15% din cetățenii români trăiesc legal în alte țări. Când se discută despre întoarcerea acasă, răspunsurile nu se concentrează pe aspecte financiare, ci pe alte motive mai profunde.
Ce spun cifrele despre întoarcere
Din articol
Conform unui sondaj recent realizat de Repatriot, 29% dintre românii din diaspora iau în considerare revenirea permanentă în țară. Aceasta înseamnă că 71% nu au această opțiune pe radar. Un studiu efectuat de Institutul Național de Statistică arată că anual, în medie, 130.000 de români se întorc. Totuși, numărul lor este constant compensat de cei care pleacă, ceea ce face ca fluxul net de populație să fie negativ. În ultimii 35 de ani, România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori. Anul 2024 a fost marcat de o rată de emigrare care a depășit statisticile din 2007, când țara a aderat la Uniunea Europeană și s-a înregistrat un val masiv de plecări.
Diaspora românească contribuie anual cu aproximativ 12 miliarde de euro la economia țării, conform datelor BNR din 2025. Această sumă reprezintă una dintre cele mai importante surse de valută pentru România, însă banii trimisi acasă nu sunt însoțiți de o întoarcere masivă a românilor.
Motivul real: nu mai au unde să se întoarcă
Mulți români care au plecat acum 10, 15 sau 20 de ani nu mai au legături puternice în România. Aceștia au investit în case în Spania sau Italia, iar copiii lor au crescut în aceste țări. Ei comunică fluent în limbile locale și au stabilit relații sociale și profesionale acolo. Când se discută despre întoarcerea în România, adesea apare întrebarea: "Unde ne întoarcem?"
Expertul în migrație Daniel Tecu, intervievat de Euronews România, subliniază că în Spania și Italia doar 4-5% dintre românii stabiliți acolo aleg să se întoarcă definitiv. Această statistică rămâne constantă, iar locurile celor întorși sunt imediat ocupate de alții care decid să plece.
Ce îi oprește pe cei care ar vrea să revină
Cei care iau în considerare întoarcerea nu se gândesc doar la aspecte financiare. Deși salariile în România au crescut și încep să fie comparabile cu cele din Germania sau Marea Britanie, motivele pentru care românii aleg să nu se întoarcă sunt mai complexe.
Sistemul de sănătate din România este un obstacol major. Cei care au beneficiat de servicii medicale în străinătate se tem de calitatea îndoielnică a sistemului românesc. Experiențele negative sau amintirile legate de tratamentele din România îi fac pe mulți să ezite să revină.
Educația copiilor reprezintă un alt factor important. Părinții care au crescut copii în școlile din vest nu doresc să-i mută înapoi în România, unde tranziția poate fi traumatizantă. De asemenea, tinerii care sunt deja în liceu sau facultate în afaceri nu au motive să se întoarcă.
Birocrația și inconsistența legislației sunt alte obstacole. Cei care au trăit ani de zile fără a se confrunta cu dificultățile administrative din România nu sunt dispuși să se întoarcă.
Ce spun cei care au revenit
Există și români care s-au întors și nu regretă decizia. Aceștia menționează aspecte precum apropierea de familie, familiaritatea cu cultura locală, climatul și prietenii din copilărie. Raul, un român care a trăit 11 ani în Marea Britanie, afirmă că în străinătate te simți mereu un străin și că acest aspect emoțional cântărește mult în decizia de întoarcere.
Exodul de creiere: problema care nu se rezolvă cu granturi
Statul român a implementat programe pentru a atrage diaspora, cum ar fi Diaspora Start-Up, care oferă până la 40.000 de euro plus 10.000 de euro pentru relocare. Cu toate acestea, rezultatul a fost modest, cu doar 1.065 de firme înființate în doi ani. Acest eșec este explicabil. Oamenii nu se întorc pentru un grant, ci pentru condiții de viață mai bune.
Problema cea mai gravă nu este plecarea muncitorilor necalificați, ci exodul medicilor, inginerilor și programatorilor. Aceștia sunt greu de înlocuit și contribuie la stagnarea sistemelor de sănătate și educație.
Ce înseamnă asta pentru România în 2026
România se va confrunta în 2026 cu o populație în scădere, o recesiune tehnică și un sistem de sănătate care pierde personal specializat rapid. Diaspora trimite anual 12 miliarde de euro în țară, sume care susțin economia, dar nu pot înlocui oamenii.
Cei 71% care nu iau în calcul întoarcerea nu sunt indiferenți. Aceștia au analizat situația și au decis că viața în străinătate este mai bună pentru ei și familiile lor. Această situație nu se rezolvă ușor prin măsuri administrative. Este nevoie de schimbări fundamentale în România pentru a-i convinge pe români să revină.
Prompt pentru imagine: O fotografie reprezentativă a diasporei române, evidențiind comunitățile românești din diverse colțuri ale lumii.