Autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina au desfășurat miercuri, 25 iunie 2026, o acțiune comună care a vizat o rețea transnațională suspectată că a convins oameni să investească în platforme fictive. În anchetă apar până acum 43 de victime și un prejudiciu total estimat la aproximativ 3,6 milioane de lei. În dosarul care vizează înșelăciune cu investiții, acces ilegal la sisteme informatice și operațiuni financiare frauduloase au fost puse în executare 8 mandate de percheziție domiciliară în România și 17 în Ucraina. Dintre cele 17 percheziții din Ucraina, 4 au vizat sedii de call centere.
Raportat la cele 43 de victime identificate, prejudiciul mediu este de aproape 83.700 de lei pentru fiecare caz. Ancheta arată că nu a fost vorba despre plăți izolate, ci despre depuneri repetate, din ce în ce mai mari. Mecanismul nu s a bazat doar pe reclame false, ci și pe contact direct. Victimele erau sunate, le era evaluată situația financiară și erau împinse către depuneri succesive de bani. În unele situații, ele erau convinse să ofere date de card sau să instaleze programe de acces la distanță, moment din care suspecții puteau prelua controlul asupra dispozitivelor folosite.
Potrivit anchetei, activitățile vizate se desfășoară din 2023. Cei păcăliți erau atrași să creadă că investesc în criptomonede sau acțiuni prin platforme cu nume precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA și MACRO CAPITAL. Într un comunicat citat de Jurnalulnational, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a explicat mecanismul astfel: „Autorii au creat și difuzat anunțuri publicitare, înșelătoare, în mediul online, prin care au promovat în mod fraudulos posibilitatea obținerii de profituri garantate, rapide și substanțiale, ca urmare a efectuării unor investiții prin intermediul unor platforme de investiții și tranzacționare prestabilite.”
După completarea unor formulare online, operatorii din call centere contactau victimele, le analizau situația financiară și le direcționau către platforme fictive de tranzacționare. După primele depuneri, presiunea creștea, iar oamenii erau convinși să transfere sume tot mai mari. În final, platformele deveneau inaccesibile, iar legătura cu cei care îi contactaseră se întrerupea.
Un element important al cazului este folosirea unor materiale video false generate cu AI, de tip deepfake, în care ar fi apărut persoane publice din România care ar fi încurajat astfel de investiții. Identitățile acestora nu au fost precizate. Parchetul a subliniat și această componentă: „Toate acestea au avut loc și în contextul promovării intense pe platformele de social media a numeroase materiale video, nereale, create cu ajutorul AI care au promovat un conținut de tip «deepfake», în care astfel de investiții ar fi fost încurajate de diverse persoane publice din România.”
În urma descinderilor au fost ridicate peste 150 de sisteme informatice, inclusiv telefoane mobile, laptopuri, calculatoare și dispozitive de stocare. De asemenea, au fost găsite peste 157.000 de euro, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft, documente și alte probe materiale. În România sunt cercetate 7 persoane. Numai 2 au fost depistate până acum, iar celelalte se află în afara spațiului UE. Acțiunea a fost coordonată de EUROJUST și sprijinită de EUROPOL, în cadrul unei echipe comune de anchetă.
