Adrian Kercso, românul condamnat în Rusia pentru spionaj, are o sentință definitivă de 15 ani de închisoare. După această decizie, el trece din arestul preventiv spre executarea pedepsei într-un regim mai sever.
În prezent, Kercso se află în centrul SIZO-1 din Krasnodar. Următorul pas din traseul său este transferul într-o colonie penitenciară cu regim strict, Koloniya strogogo rezhima, ca efect direct al pedepsei stabilite în Rusia.
Autoritățile ruse susțin că tânărul ar fi folosit o dronă pentru a fotografia un sistem antiaerian în Soci și că ar fi transmis coordonatele GPS armatei ucrainene. Kercso respinge această versiune și afirmă că dosarul a fost construit după ce a fost reținut în Abhazia la 28 noiembrie 2024, predat agenților FSB și constrâns prin tortură să semneze declarații false.
Cazul depășește acum zona strict penală și are și o dimensiune diplomatică. Familia și statul român urmăresc dacă el va putea fi transferat în România sau inclus într-un schimb internațional de prizonieri. Acestea sunt variantele concrete menționate până acum pentru ieșirea sa din sistemul penitenciar rus.
Potrivit Jurnalul Național, autoritățile române cunosc situația, iar familia spune că sunt făcute demersuri pentru transferarea lui în România, astfel încât pedeapsa să fie executată aici. În același timp, Kercso speră să fie inclus într-un schimb internațional de prizonieri.
Românul comunică de obicei cu familia prin serviciul cenzurat ZonaTelecom, însă a reușit să îi trimită fostei sale iubite, Valeria, o scrisoare necenzurată de 16 pagini. În acest text, el descrie ceea ce spune că i s-a întâmplat după ce a fost predat către FSB și susține că asupra sa au fost folosite metode de tortură pentru a fi obligat să semneze mărturii false.
În scrisoare, Kercso vorbește despre sufocare cu saci de plastic și despre suspendarea de încheieturi. El descrie direct unul dintre episoade astfel: „M-au ridicat într-un cârlig până când încheieturile mi-au ajuns la nivelul capului.”
Aceasta este acuzația centrală din apărarea sa. În același timp, este și elementul care schimbă sensul public al dosarului, dintr-o condamnare pentru spionaj într-un caz care ridică problema tratamentului aplicat unui cetățean român aflat în custodia serviciilor ruse.
Dosarul se desfășoară pe fundalul războiului dintre Rusia și Ucraina, context în care au fost formulate și acuzațiile de spionaj. După rămânerea definitivă a condamnării, transferul într-o colonie penitenciară cu regim strict este pasul imediat, în timp ce transferarea în România sau includerea într-un schimb de prizonieri rămân mizele imediate pentru familie și pentru autoritățile române.
