Uniunea Europeană se află într-un punct critic, pierzând teren economic în fața Statelor Unite și Chinei. Un avertisment tranșant vine de la guvernatorul băncii centrale belgiene, Pierre Wunsch, care acuză liderii de la Bruxelles de naivitate pentru că aplică reguli vechi într-o lume complet schimbată, dominată de politicile agresive ale Washingtonului și Beijingului.
Sfarsitul unei ere economice
Într-o analiză recentă, guvernatorul băncii centrale belgiene, Pierre Wunsch, explică o realitate economică dură. Oficialul arată că factorii de decizie de la Bruxelles încă vizează piețe deschise și ajutoare de stat limitate, ignorând complet politica „America First” a lui Donald Trump și politicile dirijiste ale Chinei. „Deschiderea către comerţ şi regulile stricte privind ajutoarele de stat funcţionează într-o lume bazată pe reguli”, a explicat Wunsch.
Numai ca acea lume nu mai exista.
Bancherul belgian a continuat cu o observație tranșantă la adresa liderilor europeni: „Această lume a dispărut şi dacă te ţii prea mult de o lume care a dispărut, eşti pur şi simplu naiv.”
Iluzia comertului liber
Comisia Europeană, responsabilă de politica pentru comerț și concurență a blocului comunitar, a continuat să semneze acorduri de liber schimb cu țări din America de Sud, Australia, India și Indonezia. Dar Wunsch pune sub semnul întrebării exact această abordare clasică. El a întrebat direct: „Cum poţi să respecţi regulile într-o lume în care unii oameni nu le respectă?”
În deceniile trecute, decidenții europeni puteau „aplica agenda bună a comerţului liber şi, si restricţiona foarte mult politica industrială”. Potrivit unei analize publicate de Financiarul, această strategie a fost „în mare măsură reuşită, cu excepţia faptului că rămâneam în urmă pe frontul inovării”. Acum, modelul este sub o presiune uriașă. Industriile mari consumatoare de energie se lovesc de costuri structural mai ridicate în Europa, deși oficialii își propun în continuare să păstreze producția internă. Pana la urma, UE are „tendinţa de a nu se confrunta cu compromisuri… Pur şi simplu nu eşti competitiv şi asta e”, consideră guvernatorul belgian.
Politicile verzi si socul realitatii
În ultimul deceniu, Bruxelles-ul a împins puternic o agendă verde ambițioasă, cu ținta de a atinge emisii nete de carbon zero până la mijlocul secolului. Crizele succesive, de la pandemie la războiul din Ucraina, au forțat însă o diluare a politicilor Pactului Verde. De ce? Din cauza îngrijorărilor legitime legate de creșterea economică slabă și scăderea competitivității în raport cu Statele Unite și China.
Iar această lipsă de competitivitate europeană se traduce direct și imediat în economia românească. Când Bruxelles-ul impune standarde de mediu stricte fără a proteja piața internă, fabricile din România plătesc facturi uriașe la curent și gaze, pierzând contracte în fața importurilor ieftine din afara spațiului comunitar. E drept că tranziția verde sună excelent pe hârtie, dar antreprenorul local resimte șocul direct în costurile de producție.
„Lumea s-a schimbat, aşa că nu putem continua să facem acelaşi lucru şi să venim cu aceleaşi răspunsuri iar şi iar, în timp ce acestea au eşuat partial în trecut”, a avertizat bancherul belgian. El a adăugat ferm că „avem nevoie de o discuţie politică şi nu de aceste tipuri de discursuri grandioase în care te prefaci că le poţi avea pe toate”.
Inovatie pierduta, viitor incert
V-ați întrebat vreodată de ce tehnologiile emergente, de la inteligența artificială la robotică, par să ocolească continentul nostru? Wunsch crede că Europa are o aversiune față de risc și o înclinație pentru redistribuire economică dictată de „preferinţelor societale profund înrădăcinate”. Această mentalitate reduce drastic capacitatea blocului de a concura.
„Val după val, rămânem în urmă într-un mod tot mai clar ”, a subliniat el cu privire la frontul inovației. În loc să deschidă calea, Europa doar adoptă tehnologia și încearcă să o controleze birocratic. „Încercăm să reglementăm ceva ce nu stăpânim.”
Si totusi, pe fondul crizelor energetice, țările caută soluții. Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, a prezis că situația actuală va stimula energia nucleară, amintind că multe centrale atomice europene (inclusiv cele din anii ’70) au fost construite ca răspuns la crizele petroliere. Dincolo de soluții, problema de fond rămâne. Așa cum a concluzionat amar guvernatorul belgian: „Practic, avem democraţii care nu mai pot face alegeri.”
