Moneda națională a atins un nou minim istoric. Cursul euro a explodat la 5,2688 lei imediat după demiterea guvernului Bolojan, punând o presiune uriașă pe buzunarele tuturor românilor. Banca Națională a României a afișat o referință de 5,2661 lei pentru un euro, un recul minor față de maximul absolut înregistrat miercuri.
Apele tulburi ale pietei valutare
Marți, chiar în ziua moțiunii de cenzură, cursul oficial era de 5,218 lei/euro. A doua zi, creșterea a fost de aproape 1%, o depreciere bruscă și îngrijorătoare. Iar tendința ascendentă se menține. Pe piața interbancară, cotațiile au atins ieri la prânz pragul de 5,27 lei/euro. Cum vine asta în termeni reali? În doar două săptămâni, leul a pierdut 3,5% din valoare, părăsind palierul de 5,09 lei/euro unde se stabilise de la începutul anului.
Situația nu a trecut neobservată la nivel internațional. „O nouă criză politică din România pune din nou la încercare regimul monetar de flotare controlată, banca centrală permiţând leului să se deprecieze până la niveluri record în această săptămână”, notează agenția Bloomberg.
Reactia neasteptata a investitorilor
V-ați gândit vreodată la modul în care reacționează capitalul în fața haosului politic? Numai că, la prima vedere, piețele financiare par să fi avut o logică proprie. Miercuri, în plină criză, Bursa de la București a urcat, randamentele titlurilor de stat au scăzut, iar dobânda ROBOR la 3 luni a stagnat la 5,86%. O analiză a Financiarul subliniază acest paradox.
Unii experți văd aici un semn bun. „A căzut mitul că instabilitatea politică generează automat scăderi mari la BVB. Nu am sesizat panică în rândul investitorilor, semn de maturizare a pieţei”, explică Gabriel Aldea de la Investimental. E drept că agenția Fitch Ratings avertizase anterior că măsurile anunțate de cabinetul demis ar putea lovi puternic creșterea economică.
Dinamica din economia reala
Dincolo de agitația politică, mediul de afaceri își continuă planurile. Grupul american Liberty Global, de pildă, revine pe piața locală de cloud sub brandul CloudXEdge. Mihnea Rădulescu, CEO-ul companiei, are planuri mari: „Planurile noastre vizează extinderea către alte ţări europene”.
Și în sectorul agroalimentar se caută soluții. Reprezentanții producătorului de lactate Ferma Wagner din Arad (furnizor pentru rețelele Carrefour și Kaufland) explică mecanismul lor de supraviețuire: „Dacă ai un sistem integrat poţi valorifica laptele la un preţ cât de cât constant”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Pe zona de sustenabilitate, o analiză a pieței berii arată că jumătate din producția la sticlă folosește deja ambalaje reutilizabile. „Tendinţa producătorilor este de a creşte acest procent”, arată datele de mediu. Dar toate aceste industrii se lovesc de o problemă comună: forța de muncă. Nicolae Moroianu, profesor la ASE, atrage atenția: „Diploma este doar cheia care îţi deschide calea spre succes, iar ca tu să poţi culege roadele, ai nevoie de cunoştinţe. Sunt singurele pe care nimeni nu ţi le poate lua”.
Factura instabilitatii politice
Să privim puțin în urmă. Recordul anterior al cursului valutar fusese atins pe 8 mai 2025, la 5,12 lei/euro, imediat după ce premierul de atunci, Marcel Ciolacu, și-a anunțat demisia. Dar cine plătește, până la urmă, pentru acest haos politic? Răspunsul e simplu: noi toți.
Când moneda europeană se scumpește brusc, facturile la telefonie, chiriile în euro și prețurile alimentelor din import cresc proporțional. Pentru o imagine completă, trebuie să știm că inflația percepută direct de cetățeni poate fi de patru sau chiar cinci ori mai mare decât cea calculată oficial de institutele de statistică.
