Sistemul energetic național traversează un moment de stres maxim, iar acest lucru se vede direct în buzunarele noastre. Pentru energia electrică tranzacționată pe 7 mai, cu livrare a doua zi, prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a urcat vertiginos la 761 de lei pentru un MWh. Practic, vorbim de un record absolut la nivel continental.
Un record negativ pe continent
Această valoare se traduce prin 144 de euro pentru un MWh. „Vorbim, practic, despre cel mai mare tarif înregistrat la nivelul întregului continent.” Cifrele de la București depășesc masiv cotațiile din zona Europei Centrale și sunt mult peste mediile din țările vecine. Doar Ungaria se apropie de nivelul nostru, cu un cost de 140 de euro pentru un MWh.
E drept că statul vecin este un importator net de energie, având un deficit structural. Numai că la noi problema derivă dintr-un cumul de factori interni și opriri tehnice neașteptate.
Fluctuații uriașe între zi și noapte
Dincolo de media zilnică, dinamica prețurilor orare arată o volatilitate extremă. La ora 14, de exemplu, când panourile fotovoltaice produc masiv, prețul coboară la un minim de 331 de lei pentru un MWh. Dar lucrurile se schimbă radical odată cu lăsarea întunericului. Aproape de miezul nopții, când consumul casnic rămâne ridicat, costul explodează până la 1.633 de lei pentru un MWh.
Situația ne forțează să importăm masiv din Bulgaria, prin mecanismul de cuplare a piețelor. Fluxurile ajung uneori la o putere orară de 2.200 MW. Pe baza datelor furnizate, cum scrie Financiarul, există un scenariu de piață extrem de interesant: la prânz exportăm curent ieftin la sud de Dunăre, bulgarii îl stochează inteligent în baterii (având o capacitate de 8.000 MWh) și ni-l vând înapoi seara, la prețuri maxime.
Val de avarii și opriri programate
V-ați gândit vreodată cât de fragil este de fapt echilibrul sistemului energetic național în lipsa soarelui? În aceste zile, producția internă suferă din cauza unei cascade de probleme tehnice. O unitate vitală de 700 MW de la centrala nucleară Cernavodă este oprită până la finalul lunii din cauza unei avarii bruște la un transformator.
Și asta nu e tot.
Celălalt reactor nuclear va intra în revizie programată peste doar câteva zile. Nici sectorul gazelor nu stă mai bine. Centrala Petrom de la Brazi (cu o putere de 860 MW) funcționează la jumătate din capacitate până pe 30 iunie, fiind o oprire planificată. În Capitală, la CET Vest, o capacitate de 186 MW este oprită până în august pentru reparații după un incendiu, iar la CET Sud alte două grupuri de câte 100 MW sunt scoase din funcțiune.
Cărbunele și hidroenergia, sub presiune
Iar lista capacităților indisponibile continuă. Singurul grup funcțional de la centrala Romgaz din Iernut (cu o putere de 188 MW) este oprit până la finele lunii pentru remedierea unei defecțiuni. Nici energia pe cărbune nu poate compensa. La Turceni, un cazan spart a scos din uz un grup de 300 MW, în timp ce la Râul Mare un grup hidro de 100 MW a fost oprit temporar.
Până la urmă, cine ține sistemul în viață? Baza rămâne pe umerii centralelor Hidroelectrica și ai parcurilor fotovoltaice în timpul zilei. Ziua de vineri va aduce totuși o gură de oxigen din partea sectorului eolian. Prognozele indică o putere orară de aproximativ 510 MW generată de turbine, ceea ce va mai atenua presiunea uriașă de pe piața spot.
