Parlamentul European a dat undă verde unui cadru financiar colosal, de 2 trilioane de euro, pentru perioada 2028-2034. Raportul, coordonat de eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a fost adoptat cu 370 de voturi „pentru”, 201 „împotrivă” și 84 de abțineri. Decizia aduce garanții importante pentru România, în special în ceea ce privește fondurile pentru agricultură și politica de coeziune.
Un buget pentru noile provocări
Propunerea adoptată vine cu o creștere de 10% a bugetului față de varianta inițială a Comisiei Europene. Iar miza a fost ca noile priorități, precum securitatea și competitivitatea economică, să nu canibalizeze politicile tradiționale de care depind state precum România. Pana la urma, cum se împacă aceste două lumi? Siegfried Mureșan explică viziunea din spatele negocierilor.
„Am ajuns la cea mai bună propunere de buget posibilă pentru contextul european actual. Este un buget care reușește să finanțeze atât noile priorități, precum apărarea și competitivitatea, cât și prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea. A fost important pentru noi să nu punem aceste domenii în competiție, ci să le susținem în paralel, pentru că toate sunt esențiale pentru viitorul Uniunii Europene”, a declarat eurodeputatul.
Victorie uriașă pentru fermierii români
Una dintre cele mai mari victorii pentru țara noastră este consolidarea finanțării pentru agricultură. Raportul nu doar că propune o creștere de 47% a fondurilor, până la un total de 385 de miliarde de euro, dar și o revenire la structura clasică a Politicii Agricole Comune, cu piloni separați pentru plăți directe și dezvoltare rurală.
„Pentru noi, România, ca unul dintre cei mai mari producători agricoli din Europa, este esențial ca fermierii să știe că se pot baza în continuare pe fonduri europene dedicate agriculturii și dezvoltării rurale. De aceea, am propus nu doar creșterea finanțării, ci și revenirea la formatul cu doi piloni, care oferă mai multă stabilitate și predictibilitate. Garantăm prin acest raport că agricultura rămâne o prioritate reală în bugetul european”, a explicat Mureșan.
Banii pentru drumuri și spitale, salvați de la tăiere
Un alt punct critic pentru România a fost politica de coeziune, adică banii pentru drumuri, infrastructură, școli și spitale. Conform Financiarul, propunerea inițială a Comisiei risca să nu mai beneficieze de finanțare dedicată. Varianta votată acum menține coeziunea ca instrument separat, cu o alocare de aproximativ 274 de miliarde de euro. Și, la drept vorbind, cine poate contesta importanța acestor fonduri?
„Politica de coeziune este extrem de importantă pentru România și pentru alte state din Europa, pentru că reduce diferențele de dezvoltare și finanțează investiții concrete, de la drumuri și infrastructură până la școli și spitale. În același timp, este cel mai bun antidot la creșterea curentului antieuropean, pentru că oamenii văd direct beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană”, a mai spus eurodeputatul.
O nouă provocare: competiție directă pentru fonduri
Numai ca viitorul buget aduce și o schimbare de paradigmă. Aproape o treime din bani vor fi direcționați către programe gestionate direct de Comisia Europeană, pentru care statele membre vor trebui să concureze. Vorbim aici despre domenii precum cercetarea, inovarea, securitatea și apărarea.
Asta înseamnă că România trebuie să-și întărească serios capacitatea de a scrie și câștiga proiecte.
„Este important de știut că în viitorul buget vom avea mai multe fonduri ca niciodată pe aceste linii competitive, care nu țin de anvelopele naționale. Dacă România își întărește capacitatea de a atrage aceste resurse, pe lângă cele deja alocate prin agricultură și coeziune, avem șansa să atragem mai multe fonduri europene decât în orice exercițiu bugetar de până acum”, a subliniat Mureșan.
Dar votul din Parlamentul European nu este finalul drumului. Acesta reprezintă doar începutul negocierilor cu Comisia Europeană și Consiliul UE. „Am lucrat intens pentru a ajunge la această poziție și pentru a o adopta la timp. Acum așteptăm ca și Consiliul să accelereze procesul și să vină cu o poziție oficială. Obiectivul nostru este să ajungem la un acord până la finalul anului, astfel încât statele membre să aibă suficient timp să pregătească programele de finanțare și să evite întârzierile din exercițiile anterioare”, a concluzionat Siegfried Mureșan.
