Forma revizuită a noii Legi a salarizării publice a fost publicată vineri, 17 iulie 2026, pe site-ul Ministerului Muncii. Documentul stabilește valoarea de referință la 4.100 de lei pentru 1 decembrie 2026 și pentru anul 2027 și prevede explicit că nu mai pot fi acordate drepturi salariale suplimentare prin contracte colective sau individuale de muncă.
De la 1 decembrie 2026, calculul salariilor se face după o formulă fixă: coeficientul funcției înmulțit cu 4.100 de lei. Un coeficient de 1,00 înseamnă 4.100 de lei, iar un coeficient de 8,00 duce salariul la 32.800 de lei.
Textul închide și posibilitatea prin care puteau fi adăugate beneficii salariale în bani sau în natură pe alte căi contractuale. Guvernul leagă astfel evoluția veniturilor din sectorul public de o formulă centralizată și limitează extinderea masei salariale prin negocieri descentralizate. Pentru instituții, spațiul de ajustare prin contracte de muncă se restrânge, iar pentru buget măsura reprezintă o încercare de control al cheltuielilor într-un moment de presiune fiscală și de condiționalitate europeană.
Potrivit Financiarul, proiectul folosește o formulare directă pentru această limitare. Textul prevede că drepturile salariale aflate în plată nu pot depăși nivelul stabilit de lege, indiferent de forma contractuală folosită anterior pentru suplimentare. Formula din document este clară: „drepturile salariale în plată nu vor putea, în nicio situație, să fie mai mari decât cele stabilite potrivit legii”.
Legea se aplică tuturor autorităților și instituțiilor publice. Excepțiile menționate sunt personalul BNR, misiunile diplomatice și institutele culturale românești care contractează persoane de pe plan local. În acest fel, derogările rămân limitate, iar regula se concentrează asupra nucleului clasic al salarizării bugetare.
Din 2028, valoarea de referință nu mai rămâne fixă, însă nici nu va fi ajustată automat. Actualizarea anuală va depinde de creșterea economică și de obiectivele de reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public. Formula exactă nu apare în varianta publicată, dar proiectul leagă viitoarele majorări de PIB și de traiectoria de consolidare bugetară.
Ministerul Muncii arată că proiectul are avizul Ministerului de Finanțe pentru conformitatea cu traiectoria fiscal-bugetară și respectă cerințele Jalonului 420 din PNRR. În plan practic, salariile bugetare sunt introduse explicit în mecanismul de ajustare cerut pentru menținerea angajamentelor europene și pentru absorbția viitoarelor tranșe de bani.
Instituția susține că textul a rezultat după 14 întâlniri de consultare cu sindicatele și administrația. Revizuirea a venit în contextul negocierilor politice intermediate la Palatul Cotroceni între partidele proeuropene, pe fondul presiunii macroeconomice asupra cheltuielilor publice. Ministerul Muncii precizează: „În urma consultărilor, proiectul a fost revizuit pentru a include o parte din observațiile primite”.
Pe componenta educației, proiectul menține sporurile, dar cu limite mai stricte. Cadrele didactice cu funcție de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii și profesorii pentru învățământul primar și preșcolar vor primi un spor de 10% calculat din valoarea de referință. Baza de calcul rămâne suma de 4.100 de lei, nu salariul individual rezultat din coeficient.
Profesorii care fac naveta și predau în localități izolate vor primi un spor de izolare de până la 15% din salariul de bază. Față de procentul actual de 20%, plafonul nou este mai mic cu 5 puncte procentuale. Documentul menționează și sporuri diferențiate pentru profesorii cu predare simultană, dar nu publică procentele sau cuantumul acestora.
Forma făcută publică nu include nici grila completă de coeficienți pentru toate funcțiile bugetare. Următoarea etapă este cea parlamentară. Documentul a fost transmis Parlamentului și partidelor politice semnatare pentru analiză și pentru inițierea procedurii de adoptare, fără un calendar public al votului final.
