Numărul pensiilor speciale a urcat la 11.970 în iunie 2026, în timp ce sistemul contributiv a pierdut 19.278 de pensionari

Numărul pensiilor speciale a urcat la 11.970 în iunie 2026, în timp ce sistemul contributiv a pierdut 19.278 de pensionari

Dezbaterea despre pensiile speciale este legată tot mai clar de presiunea asupra bugetului, în condițiile în care sistemul special crește, iar sistemul public contributiv scade. Datele din iunie 2026 arată 11.970 de beneficiari ai pensiilor speciale, față de 11.858 în ianuarie. În același interval, numărul pensionarilor din sistemul public contributiv a coborât la 4.678.792, de la 4.698.070 la începutul anului.

Diferența înseamnă 112 beneficiari în plus în sistemul special și 19.278 de pensionari în minus în sistemul general. Scăderea din sistemul contributiv este de 0,41% în șase luni. Ca ritm mediu, sistemul contributiv pierde peste 106 pensionari pe zi, în timp ce sistemul special continuă să adauge beneficiari.

Presiunea este relevantă prin modul de finanțare, mai ales acolo unde componenta necontributivă are ponderea principală. În cazul categoriei cu cea mai mare pensie medie, magistrații pensionari, indemnizația medie a ajuns în iunie 2026 la 25.613,48 lei, de la 25.447,33 lei în ianuarie. Creșterea este de peste 166 de lei în șase luni.

Din această sumă, 3.130 lei provin din contributivitate, iar 22.483,45 lei sunt acoperiți de la Bugetul de Stat. Tot în prima jumătate a anului, numărul magistraților pensionari a crescut cu 56 de persoane, de la 5.793 la 5.849. Segmentul cu cea mai ridicată pensie medie s-a extins astfel în același interval în care sistemul general a mers în direcția opusă.

Datele publicate arată că presiunea pensiilor speciale asupra bugetului crește, în timp ce baza largă a sistemului contributiv se reduce, potrivit Financiarul. Evaluarea sustenabilității nu ține doar de numărul total al beneficiarilor, ci și de sursa banilor și de ponderea acoperită de buget din fiecare pensie.

Tendința nu se oprește la magistrați. Personalul auxiliar din justiție a înregistrat, de asemenea, o creștere. Numărul beneficiarilor de pensie specială din această categorie a urcat cu 71, de la 2.390 la 2.461. Pensia medie a ajuns la 7.340,54 lei, în creștere cu peste 200 de lei față de începutul anului.

Și la Curtea de Conturi s-a consemnat o majorare. Numărul beneficiarilor a crescut cu 15 în primul semestru din 2026, până la 700. Pensia medie a urcat cu 328,77 lei, la 10.748,09 lei. În dinamică valorică, această majorare este mai mare decât cea înregistrată la magistrați, chiar dacă nivelul absolut rămâne sub cel din magistratură.

Tabloul general indică o tendință comună: cresc atât numărul beneficiarilor de pensii speciale, cât și valoarea medie a unor pensii plătite majoritar din buget. În același timp, sistemul contributiv pierde beneficiari. Dezechilibrul dintre cele două sisteme se accentuează pe fondul unei baze tot mai înguste în sistemul general și al unei presiuni mai mari asupra bugetului de stat.

În discuție există și argumentul că anumite profesii au regimuri speciale și că statul a construit pentru ele formule distincte de pensionare. Acest lucru explică existența sistemului. Nu răspunde însă la întrebarea legată de sustenabilitate, într-un moment în care continuă extinderea unor pensii unde componenta acoperită de buget este dominantă, iar sistemul public contributiv se contractă.

Datele indică și efectul declinului demografic asupra întregii ecuații. Dacă sistemul general pierde 19.278 de pensionari în șase luni, iar sistemul special crește, presiunea nu dispare, ci se mută în zona în care statul suportă partea cea mai mare. În cazul magistraților, diferența dintre contributivitate și plata efectivă rămâne foarte mare, ceea ce explică gravitatea dezechilibrului bugetar.