Declinul din comerțul cu amănuntul arată că economia României nu mai poate amâna corectarea dezechilibrelor fără efecte tot mai vizibile. Datele indică faptul că modelul bazat pe susținerea artificială a cererii a ajuns într-un punct critic, iar reculul din retail nu mai poate fi prezentat drept o simplă fluctuație de moment.
În primele cinci luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din retail, fără autovehicule și motociclete, a scăzut cu 5,5% ca serie brută și cu 5,3% ca serie ajustată. În mai, comparativ cu mai 2025, scăderea a fost de 4,5% pe seria brută și 4,7% pe seria ajustată. Aceasta înseamnă a zecea lună consecutivă de recul anual, ceea ce arată că slăbiciunea consumului nu este una trecătoare.
Există, într-adevăr, o creștere față de luna anterioară. În mai, față de aprilie, retailul a urcat cu 1,2% în seria brută și cu 1,3% în seria ajustată. Totuși, acest avans lunar nu compensează scăderea anuală și nici nu schimbă perspectiva pentru companii. Pentru antreprenori, diferența dintre un plus lunar modest și un minus semnificativ față de anul trecut contează direct în deciziile de investiții.
Potrivit analizei publicate de Financiarul, cea mai puternică scădere s-a văzut în segmentul nealimentar, care a coborât cu 7,9% în seria brută și cu 7,7% în seria ajustată în primele cinci luni. Acest lucru sugerează că gospodăriile reduc cheltuielile discreționare și amână achiziții precum electrocasnicele, hainele sau alte produse considerate până recent accesibile.
Semnalul mai sever vine însă și din zona produselor de bază. Produsele alimentare, băuturile și tutunul au înregistrat și ele o scădere de 3,7% în seria brută și de 3,5% în seria ajustată. Când slăbește și această categorie, nu mai este vorba doar despre limitarea cheltuielilor opționale, ci despre o cerere internă care pierde consistență inclusiv în zona esențială. Nici carburanții nu au ieșit din zona negativă, cu minus 2,8% în seria brută și minus 1,7% în seria ajustată în datele cumulate, iar în mai au rămas pe minus față de aprilie.
Datele statistice nu explică direct cauzele și nici nu sunt însoțite de măsuri anunțate de Guvern sau de Banca Națională. Totuși, seria de cifre transmite clar că declinul este persistent, răspândit și prea amplu pentru a fi ignorat. În acest context, firmele sunt împinse spre promoții, renegocierea aprovizionării și amânarea investițiilor în magazine, logistică sau tehnologie comercială. Producătorii dependenți de comenzile din nealimentar rămân expuși, iar companiile listate sau finanțate prin credit au tot mai puțin spațiu să susțină ideea unei reveniri rapide a consumului.
Există și argumentul prudenței. Creșterea lunară din mai, de 1,2% pe seria brută și 1,3% pe seria ajustată, arată că piața nu este în cădere liberă. Segmentul nealimentar a urcat cu 3,2% brut și 2,3% ajustat față de aprilie, iar alimentarul a avansat și el. Totuși, o asemenea revenire limitată, după o perioadă lungă de contracție, nu confirmă rezistența modelului economic, ci mai degrabă fragilitatea lui. Mesajul transmis de consum este că economia încă funcționează, dar cu dificultate, iar costul întârzierii corecțiilor riscă să se vadă mai târziu în investiții, locuri de muncă, extinderi anulate și productivitate ratată.
