Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat pe 10 iulie un decret prin care este înființat un comandament special al Forțelor Armate, dedicat loviturilor cu rază lungă de acțiune. Noua structură are rolul de a aduna într-un singur centru de comandă toate resursele disponibile pentru a reduce potențialul militar al Rusiei și pentru a produce un „impact practic global” asupra inamicului în timpul războiului.
Până de curând, Kievul folosea armele cu rază lungă de acțiune pe măsură ce le primea de la aliați, în condițiile unor restricții care au fost relaxate abia de la sfârșitul anului trecut. Decizia mută accentul de la utilizarea fragmentată a acestor capabilități la o coordonare strictă, ceea ce indică o orientare spre atacuri sincronizate menite să lovească logistica Moscovei.
În aceeași zi, liderul ucrainean a explicat măsura, potrivit Financiarul. „Astăzi, am semnat un decret privind înființarea unui comandament special în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, un comandament destinat loviturilor cu rază lungă de acțiune, cu un impact practic global asupra Rusiei în contextul acestui război.” Inițiativa vine într-un moment în care armata ucraineană încearcă să împingă o parte din presiunea conflictului cât mai adânc în teritoriul controlat de ruși, vizând depozite de arme și centre logistice.
Noul comandament este conceput pentru a crește eficiența arsenalului pe care Ucraina îl are deja. În lipsa unei creșteri imediate și masive a stocurilor de muniție din partea Occidentului, capacitatea de a lovi precis și repetat devine esențială. Zelenski a precizat clar ce așteptări are de la această structură: „Acest comandament trebuie să concentreze 100% din resursele disponibile pentru a reduce și mai mult potențialul militar al Rusiei.” Prin centralizarea acestor operațiuni, Kievul vrea să lovească ținte care pot bloca pe termen lung deplasările de trupe și ritmul ofensivei ruse.
Detaliile despre bugetul și componența exactă a comandamentului nu au fost făcute publice. Totuși, decizia arată că Ucraina transformă loviturile de adâncime din reacții tactice punctuale într-un efort continuu, menit să mențină presiune constantă asupra infrastructurii militare ruse.
Capacitatea reală a noii structuri depinde însă în continuare de sprijinul occidental și de limitele impuse de parteneri. Ucraina a primit anterior rachete ATACMS din Statele Unite, precum și rachete Storm Shadow și SCALP din Marea Britanie și Franța. După relaxarea restricțiilor, armata ucraineană a putut atinge ținte aflate la distanțe mai mari. În schimb, Parlamentul Germaniei a respins propunerea de a livra rachete de croazieră Taurus Ucrainei. Aceeași propunere respinsă includea și creșterea producției de rachete interceptoare Patriot PAC-2, precum și suplimentarea ajutorului militar și umanitar. Rachetele Taurus au o rază de acțiune de aproximativ 500 de kilometri, iar absența lor limitează posibilitatea Kievului de a lovi anumite ținte aflate adânc în teritoriul inamic.
În paralel, la summitul NATO de la Ankara, Statele Unite, Polonia, Germania, Olanda și Suedia au semnat un acord pentru crearea unui centru european de mentenanță destinat rachetelor interceptoare PAC-3 folosite de sistemele Patriot. Măsura reflectă nevoia de a menține aceste echipamente în stare de funcționare pe termen lung. În același timp, succesul noului comandament depinde și de menținerea constantă a fluxului de muniție pentru armele cu rază lungă de acțiune deja aprobate.
