Ucraina își modifică strategia de recrutare pentru front și vrea ca între 30% și 50% dintre posturile din infanterie și din unitățile de asalt să fie ocupate de cetățeni străini. Contractele propuse au o durată cuprinsă între șase și 14 luni, iar salariile pot depăși 10.000 de dolari pe lună.
Concret, remunerația medie anunțată pentru acești soldați este de aproximativ 300.000 de hrivne pe lună, adică în jur de 7.000 de dolari. Salariul maxim ajunge la 460.000 de hrivne, adică peste 10.000 de dolari, în funcție de numărul zilelor petrecute în prima linie. Față de media acestor contracte, plafonul maxim este mai mare cu 160.000 de hrivne.
Miza pentru Kiev este menținerea capacității de a susține războiul pe termen lung, într-un context în care mobilizarea internă ridică dificultăți, iar pierderile de pe front trebuie compensate. Dacă acest plan va da rezultate, presiunea asupra resursei umane interne ar putea scădea. În caz contrar, costurile rămân ridicate, iar unitățile vor continua să se rotească prea repede pentru a păstra experiența acumulată.
Ministerul Apărării de la Kiev a simplificat procedurile de recrutare pentru cetățenii străini și caută mai ales veterani cu experiență de luptă din armatele NATO sau din alte teatre de operațiuni internaționale. Potrivit Jurnalulnational, autoritățile ucrainene încearcă astfel să acopere un deficit care nu mai poate fi rezolvat doar prin mobilizarea internă. Această orientare arată că Ucraina urmărește personal care poate intra mai repede în unități de luptă și are nevoie de mai puțină formare de bază.
Obiectivul anunțat de Mihailo Fedorov, ministrul Apărării, este unul ambițios: până la jumătate dintre infanteriști ar urma să fie voluntari străini. Pentru o armată aflată în război, o asemenea pondere ar schimba semnificativ recrutarea, bugetarea salariilor, echiparea și rotația efectivelor. Fedorov a descris noul pachet salarial drept „cele mai mari salarii din lume pentru infanterie”. În plan politic și militar, formula contează deoarece Kievul intră în competiție directă cu alte zone de conflict și cu marile companii militare private, care urmăresc același tip de personal, adică soldați cu experiență și disponibilitate pentru misiuni riscante.
Există însă și un punct vulnerabil în structura noilor contracte. Mulți voluntari străini aleg în prezent durata minimă obligatorie, de doar șase luni. Față de limita superioară de 14 luni, această perioadă este de peste două ori mai scurtă, iar pentru armată costul rotației crește constant. De fiecare dată când un militar pleacă după termenul minim, armata ucraineană pierde resurse investite în echipamente, muniție și instruire. În plus, o unitate care își schimbă frecvent oamenii pierde coeziune și experiență, iar acest lucru afectează capacitatea de a menține poziții sau de a executa misiuni de asalt.
Ryan O’Leary, comandantul companiei Chosen, o unitate tactică formată din voluntari internaționali care luptă în Ucraina, a avertizat că sistemul actual produce deservicii majore pe termen lung din cauza plecărilor imediat după expirarea contractului minim. Mesajul din rândul combatanților rezumă logica acestui pariu financiar. „Dacă vreți oameni, trebuie să plătiți”, a spus „Kante”, combatant străin aflat pe frontul ucrainean.
Din datele publicate până acum reies clar nivelul salariilor și ținta de recrutare, dar nu și bugetul total necesar pentru plata acestor contracte. Nu sunt precizate nici sursa exactă a finanțării, nici numărul voluntarilor străini recrutați până în prezent, nici pachetul complet de beneficii. În același timp, NATO pregătește un pachet de ajutor militar de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027, iar Kievul urmărește ca SUA să rămână fermă în ecuație inclusiv în faza de mediere. Deocamdată, noile contracte rămân construite pe aceeași formulă: șase până la 14 luni de serviciu, circa 7.000 de dolari pe lună în medie și peste 10.000 de dolari pentru cei care petrec mai multe zile în prima linie.
