După expirarea reducerii la acciză, prețul motorinei a urcat în unele stații până la 9 lei și 60 de bani pe litru, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de 18 lei pentru un plin. Creșterea vine într-un moment dificil pentru companii, deoarece motorina intră direct în costurile de transport și se transmite mai repede în tarifele logistice decât o majorare similară a prețului la benzină.
Saltul maxim observat la motorină este de 36 de bani pe litru, în timp ce la benzină creșterea a fost de doar 5 bani pe litru. Diferența este importantă mai ales pentru operatorii de transport, flotele de distribuție și firmele de producție care au logistică proprie. În unele stații, benzina rămâne sub 8 lei și 70 de bani, în timp ce motorina ajunge la 9 lei și 60 de bani. Există și stații unde motorina a rămas la nivelul de joi, în jur de 9 lei și 20 de bani, însă piața a intrat într-o etapă de dispersie a prețurilor, ceea ce face mai dificilă planificarea bugetelor.
Pentru mediul de afaceri, efectul nu se vede doar la pompă. O scumpire de 18 lei pentru un singur plin se traduce direct în cheltuieli operaționale mai mari pentru firmele care alimentează zilnic. În continuare, presiunea se mută în transport, distribuție, construcții, agricultură și retail, iar acolo unde contractele nu permit transferul rapid al costurilor, impactul se mută asupra EBITDA. În plus, a expirat și plafonarea adaosului comercial, ceea ce lasă mai mult spațiu pentru repoziționarea prețurilor la pompă, după cum arată Financiarul.
În acest context, autoritățile s-au întâlnit cu distribuitorii de carburanți pentru a analiza prețurile de la pompă, iar Executivul ia în calcul o nouă intervenție pe piața combustibililor. Până acum nu sunt precizate nici forma intervenției, nici calendarul unei eventuale aplicări, însă reluarea discuției arată că presiunea la pompă este văzută drept un risc economic.
Scumpirea internă apare în condițiile în care barilul de petrol a coborât la puțin peste 70 de dolari, cel mai mic nivel din ultimele 4 luni, pe fondul negocierilor de pace dintre SUA și Iran. Christian Năsulea, profesor de economie, explică această evoluție prin componenta fiscală și retragerea sprijinului de stat: „Statul ori nu a dorit să prelungească această schemă, ori nu a fost capabil s-o prelungească. Ceea ce ne aduce în situația în care piața se va întoarce la modelul standard de funcționare. Avem accize foarte mari. Avem un nivel de taxare care este deosebit de mare, inclusiv comparativ cu alte țări.”
Mihnea Cătuți, expert energie, avertizează că efectele ieftinirii petrolului nu se văd imediat la pompă. „Celelalte măsuri își pot face efectul pe timp mai lung. Efectele nu sunt imediate pentru că țițeiul pe care ei îl cumpără nu îl vând imediat. Chiar și produsele petroliere finite. Depinde foarte mult care presiune va fi mai mare. Cea descendentă, dată de calmarea piețelor internaționale. Sau cea legată de modificările de reglementare pe care le avem la nivel național.” Tot el indică și un scenariu favorabil pentru perioada următoare: „În momentul de față, din cauza negocierilor de pace dintre SUA și Iran, presiunea pe prețurile internaționale este mai mică. Deci dacă acestea vor continua să se ducă, putem vedea reduceri și la pompă. Așa ar fi normal, dacă cotațiile internaționale se reduc.”
Până la o eventuală decizie guvernamentală și până când ieftinirea barilului s-ar putea transmite în prețurile finale, motorina rămâne într-un interval de 9 lei și 20 de bani 9 lei și 60 de bani pe litru, nivel care apasă simultan asupra costurilor logistice, marjelor companiilor și prețurilor bunurilor transportate în economie.
