Aproape patru din zece profesori din România spun că se gândesc frecvent să renunțe la sistemul de învățământ, iar 14% se află într-o zonă de risc ridicat de burnout, potrivit Barometrului stării de bine a profesorilor din România. Datele arată că presiunea este mai puternică tocmai în categoriile importante pentru stabilitatea școlii pe termen mediu, respectiv cadrele didactice mai tinere, profesorii din București și cei care predau la gimnaziu.
În ultimele patru săptămâni, 51% dintre profesori spun că s-au confruntat frecvent cu situații stresante. Procentul este peste cel raportat de medicii de familie, unde nivelul este de 45%, și aproape dublu față de populația urbană activă, unde ajunge la 26%. Pentru elevi și părinți, această realitate înseamnă profesori care lucrează sub presiune constantă, cu mai puțin timp și energie pentru pregătirea lecțiilor, pentru relația cu clasa și pentru sprijinul individual oferit copiilor.
Stresul nu este resimțit la fel în tot sistemul. Femeile raportează frecvent astfel de situații în proporție de 52%, comparativ cu 40% în cazul bărbaților. În urban, procentul este de 53%, față de 48% în rural. Pe cicluri de studiu, cele mai ridicate valori apar la gimnaziu, 56%, și la liceu, 53%. Bucureștiul se evidențiază din nou, cu 59%, cu opt puncte procentuale peste media națională a profesorilor.
Presiunea are deja un efect direct asupra funcționării școlii. 38% dintre profesori spun că se gândesc frecvent să renunțe la învățământ. Ponderea crește la 44% în grupa de vârstă 30-44 de ani, la 48% în București și la 43% în rândul profesorilor de gimnaziu. Potrivit datelor analizate de Jurnalulnational, aici apare unul dintre cele mai mari riscuri pentru sistem, pierderea profesorilor aflați în anii activi de carieră și din zonele unde nevoia de personal calificat este deja mare.
Barometrul indică 14% profesori aflați într-o zonă de risc ridicat de burnout, peste nivelul medicilor de familie, unde procentul este 10%. Cei mai vulnerabili sunt profesorii cu vârsta sub 45 de ani, unde riscul ajunge la 19%. Tot 19% se înregistrează în București, iar la gimnaziu procentul este 17%. Forma de burnout raportată cel mai des este epuizarea emoțională. 18% dintre profesori spun că o resimt foarte des, față de 11% dintre medicii de familie.
În același timp, 39% dintre profesori declară un nivel foarte ridicat de satisfacție față de munca lor, procent apropiat de cel al medicilor de familie, 36%. Totuși, doar 33% spun că au un echilibru bun între viața profesională și cea personală, mult sub populația urbană activă, unde indicatorul ajunge la 55%.
Profesorii indică drept principale surse de nemulțumire volumul mare de birocrație, suprasolicitarea profesională, salariile considerate insuficiente, relațiile dificile cu părinții și lipsa de motivație a elevilor. Indicele general al bunăstării la locul de muncă, calculat după modelul SCARF, este de 33%, iar cele mai slabe scoruri apar la statut și corectitudine.
Pentru școli, consecințele nu se reduc la absența unui profesor din cancelarie. Plecarea cadrelor didactice mai tinere și a celor din mediul urban poate accentua lipsa de personal calificat și poate afecta continuitatea la clasă. La gimnaziu, unde stresul ajunge la 56%, intenția de plecare la 43% și riscul de burnout la 17%, miza este cu atât mai mare. Barometrul arată clar și zonele în care presiunea este cea mai concentrată: Bucureștiul, profesorii sub 45 de ani și gimnaziul.
