După perchezițiile din 30 iunie din județul Bihor, 409 persoane preluate din azile ilegale au fost mutate în mai multe județe din țară. Până în prezent, doar una dintre ele a ajuns la familie, a declarat Alexandra-Ana-Maria Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Relocarea nu a însemnat doar transferul unor oameni dintr-un județ în altul, ci introducerea lor într-un sistem social deja suprasolicitat. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre prin care este permisă depășirea capacității serviciilor sociale licențiate pentru cazarea de urgență, semn că locurile existente nu au fost suficiente pentru preluarea imediată a celor 409 persoane.
Cei mai mulți au ajuns în județul Alba. Miercuri, 2 iulie, acolo se aflau 53 de persoane în centre publice și private, iar alte șapte urmau să vină din județul Cluj. În județul Giurgiu, aflat la aproximativ 650 de kilometri de Bihor, au fost duse cinci persoane. Toate vorbeau limba maghiară, ceea ce a creat imediat dificultăți pentru personalul local. Potrivit Jurnalulnational, una dintre cele mai mari probleme pentru instituțiile care i-au preluat este lipsa documentelor. Unele persoane au ajuns fără buletine și fără acte medicale, uneori doar cu numele trecut pe o brățară sau cu o fișă care conținea CNP-ul.
În județul Vâlcea, DGASPC a primit inițial 29 de persoane, apoi încă 27, ajungând la un total de 56. Vasile-Marius Mărgărita, director DGASPC Vâlcea, a explicat cum s-au luat deciziile: „Am dat 29 de locuri, câte aveam noi disponibile.” Ulterior, instituția a fost anunțată de un nou transport. „După care, la o jumătate de oră, a mai venit un lot de 27, în total 56 de persoane. Am sunat la minister, n-au răspuns. Într-un final, ne-a sunat cineva de acolo și au spus că o să-i redistribuie pe ceilalți.” El a mai precizat: „Îi ținem la criză până hotărăște Guvernul ce face cu ei. Vă dați seama că trebuie să avem buletine, să avem tot ce trebuie, actele lor. Oamenii au venit fără documente, fără cazier medical, fără absolut nimic.”
Directorul a arătat și presiunea creată de Legea 7/2023, care obligă la reintegrarea a 32% din adulții cu dizabilități din centre până la 30 iunie 2026. „Pe fondul legii dezinstituționalizării, DGASPC-urile nu pot să primească persoane în centre”, a spus directorul din Vâlcea.
În Alba, lipsa actelor îngreunează inclusiv stabilirea stării de sănătate. Valentin Frăcea, director DGASPC Alba, a declarat: „Și la noi au ajuns unii fără documente, doar cu o fișă cu CNP. Am luat legătura cu Casa de Asigurări de Sănătate, care, în baza CNP-ului, ar putea să ne spună istoricul medical, medicul de familie, dacă e cazul, ca să vedem puțin starea lor medicală.” Acesta a adăugat: „Să vedem, poate unii dintre ei se încadrează în grad de handicap, și ca să-l încadrezi ai nevoie cam de 60 de zile.”
La Giurgiu, problema principală a fost comunicarea. Vișinel Bălan, director DGASPC Giurgiu, a spus: „Inițial ne-au propus 20 și eu le-am zis că nu-mi permit decât cinci.” El a precizat și că „Toți sunt vorbitori de limbă maghiară”. Soluția provizorie a fost una improvizată: „I-am rugat pe colegii mei să folosească Google Translate sau Gemini.” Și aici a lipsit documentația: „Nu au venit cu nimic. Doar cu numele scris pe mână, pe brățărică”, a spus directorul DGASPC Giurgiu.
Alexandra-Ana-Maria Zară a afirmat că, pentru moment, răspunsul autorităților este unul provizoriu: „În acest moment, temporar, avem aceste soluții. Se pregătesc și niște soluții de finanțare până la finalul anului, după care, în funcție de modul în care evoluează situația, o să vedem dacă e nevoie de înființarea altor servicii sau care sunt măsurile de luat pentru fiecare persoană în parte.” Până atunci, bilanțul rămâne același: 409 persoane mutate de urgență din Bihor, iar una singură a ajuns la familie.
