Adoptarea urgentă a legilor din PNRR a devenit o problemă cu efect economic direct, după ce premierul interimar Ilie Bolojan a arătat că peste 4,5 miliarde de euro depind de acest pas. Suma echivalează cu 1% din PIB, iar blocarea legilor în Parlament poate duce la pierderea unei finanțări ieftine și la mutarea presiunii spre bugetul statului, firme și cetățeni.
Ilie Bolojan a explicat clar miza: „Fondurile din PNRR acționează ca un motor de creștere economică. Fără ele, agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea în țara noastră. Efectul ar fi creșterea costurilor de împrumut, atât pentru stat, cât și pentru firme și cetățeni, iar fondurile de investiții ar ocoli România. Trebuie să evităm acest pericol!”
Banii care mai pot fi încasați în acest an susțin o parte importantă din investițiile deja bugetate, inclusiv în autostrăzi, căi ferate, spitale, școli și energie. Dacă fluxul de finanțare se oprește, diferența se mută în datorie. În acest caz, un blocaj parlamentar nu mai înseamnă doar o întârziere administrativă, ci un cost economic concret.
Potrivit Financiarul, fără legile votate în Parlament nu există validare din partea Comisiei Europene, iar fără această validare România nu poate încasa tranșele rămase. Autoritățile au evaluat riscul exact la 4,5 miliarde de euro. În plus, fondurile nu sunt decontate automat după vot, deoarece Comisia Europeană trebuie să declare conformă forma legilor adoptate. Cu cât întârzierea este mai mare, cu atât crește riscul unor probleme la validarea finală.
România are șase proiecte care așteaptă aprobarea. Un jalon critic este noua Lege a salarizării, aflată în faza finală la Ministerul Muncii și care trebuie asumată în Parlament de un guvern fără majoritate. Această lege aduce o creștere estimată a cheltuielilor statului de 8 miliarde de lei anual.
Ilie Bolojan a legat direct fondurile europene de costul finanțării pentru întreaga economie: „Indiferent ce guverne vom avea în anii următori, nu vom putea evita împrumuturile, pentru că necesarul de finanțare e mare. Și ne putem finanța la costuri rezonabile doar dacă ne îmbunătățim sau, măcar, ne menținem ratingul de țară.” În lipsa a 1% din PIB din finanțare externă nerambursabilă, presiunea se mută spre împrumuturi, iar orice deteriorare a încrederii se poate vedea rapid în dobândă.
PSD a anunțat că nu va vota proiecte de lege fără propriile condiții pentru „protejarea intereselor naționale” și a cerut Guvernului să își găsească majoritatea. În același timp, Sorin Grindeanu a susținut că parlamentarii puterii nu au depus niciun proiect privind restanțele din PNRR la Camera Deputaților. El a declarat: „A mai trecut o zi. Am verificat acum în tot aparatul administrativ al Camerei Deputaților. Parlamentarii puterii nu au depus NICIUN proiect de lege privind restanțele din PNRR. Cum se poate convoca sesiune extraordinară dacă nu avem niciun proiect depus?! Cum Guvernul demis nu mai poate depune inițiative la Parlament, era de datoria aleșilor PNL și USR să facă acest lucru. Nu au făcut-o!”
În aceste condiții, blocajul are două componente: PSD condiționează votul, iar parlamentarii puterii sunt acuzați că nu au pornit formal traseul legislativ. Consecințele rămân însă aceleași: întârzierea legilor din PNRR poate afecta finanțarea, investițiile și costul creditării în întreaga economie.
