Ruperea unei flori rare din flora spontană poate aduce în 2026 o amendă de până la 10000 de lei, potrivit legislației de mediu aplicate la nivel național. Interdicțiile nu vizează doar traseele montane din parcurile naționale și rezervațiile naturale. Controalele urmăresc și comerțul din orașe, iar inspectorii fiscali au verificat deja piețe și depozite, cu amenzi care au depășit 2,6 milioane de lei în primele luni ale anului.
În România, mai multe specii de plante sunt protejate strict prin lege și nu pot fi recoltate sub nicio formă. Printre cele mai cunoscute se află floarea de colț, dar lista include și laleaua pestriță, garofița Pietrei Craiului și orhideea sălbatică numită papucul Doamnei. Același regim se aplică pentru bujorul românesc, sângele voinicului, nufărul termal, crinul de pădure și smardarul.
Legea de mediu interzice recoltarea, distrugerea, tăierea și comercializarea exemplarelor provenite direct din flora spontană. Protecția acoperă toate stadiile de dezvoltare ale plantelor. Sunt vizate semințele, bulbii, tulpinile, frunzele și florile, pe tot parcursul anului. Orice intervenție neautorizată asupra acestor specii reprezintă o încălcare a legii și atrage răspunderea contravențională.
Aceste plante cresc în habitate sensibile, de regulă în zone montane de mare altitudine, pe stâncării greu accesibile sau în areale umede strict protejate. Scoaterea lor din mediul natural afectează ecosistemele locale. Garofița Pietrei Craiului este prezentată ca specie endemică unică în lume și crește doar pe anumite creste calcaroase. În cazul nufărului termal, supraviețuirea depinde de habitatele sale acvatice specifice și de temperatura apei. Potrivit Jurnalul Național, autoritățile de mediu monitorizează constant aceste zone pentru a preveni dispariția unor specii emblematice pentru spațiul carpatic românesc.
Baza legală invocată pentru sancțiuni este OUG nr 195/2005 privind protecția mediului și conservarea biodiversității. Persoanele fizice care recoltează, taie sau distrug intenționat flori ocrotite și habitatele acestora riscă amenzi între 5000 și 10000 de lei. În practica autorităților de mediu, agenții constatatori aplică adesea un plafon de până la 7500 de lei pentru prima abatere dovedită. Dacă fapta se repetă sau volumul de plante smulse din rădăcină este neobișnuit de mare, sancțiunea urcă spre limita maximă prevăzută de lege.
Controalele sunt făcute frecvent și inopinat pe traseele turistice aglomerate. Comisarii Gărzii Naționale de Mediu și jandarmii montani au competența de a constata aceste contravenții direct pe teren. Ei verifică atât potecile marcate oficial, cât și zonele sălbatice din interiorul rezervațiilor naturale. Un turist prins cu un buchet de smardar sau cu lalele pestrițe în rucsac poate fi oprit și legitimat pe loc.
Legea sancționează fapta în sine, indiferent dacă persoana știa sau nu că planta este protejată. Necunoașterea legislației de mediu nu înlătură amenda. O fotografie publicată pe rețelele sociale cu o floare de colț proaspăt ruptă poate deveni probă pentru inspectori în aplicarea sancțiunii. Autoritățile au intensificat controalele în parcurile naționale și naturale de la un sezon la altul pentru a limita braconajul botanic și vânzarea ilegală a florilor rare la poalele munților sau pe marginea drumurilor naționale.
Polițiștii, jandarmii și rangerii parcurilor naționale colaborează pentru a identifica persoanele care distrug flora spontană ocrotită. Amenzile se aplică direct pe potecă, în baza actului de identitate al contravenientului, fără posibilitatea de a negocia gravitatea faptei.
