Uniunea Europeană nu mai vrea să fie considerată sora mai mică a Statelor Unite. Declarația fermă vine de la Sophie Wilmès, vicepreședinte al Parlamentului European și fost premier al Belgiei, care cere o schimbare fundamentală de atitudine în dialogul transatlantic, într-un context marcat de tensiuni comerciale și geopolitice.
O relație de la egal la egal
Sophie Wilmès a subliniat necesitatea ca dialogul dintre UE și SUA să se poarte pe baze noi, echilibrate. Dar ce înseamnă, concret, acest statut de partener egal? Oficialul european a fost cât se poate de direct. „Ceea ce este foarte important în ceea ce privește Statele Unite este că vorbim unii cu alții ca parteneri egali și nu ca un frate mai mare cu fratele mai mic sau sora mai mică”, a declarat Wilmès.
Mai mult, întrebată dacă Europa ar trebui să își reducă dependența de aliatul său istoric, răspunsul a fost la fel de tranșant. „Europa ar trebui să se descurce cu Europa”, a spus ea.
Bătălia reală se dă pe bani
Iar bătălia reală se dă pe cifre. Negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene se anunță extrem de complicate, Parlamentul adoptând o poziție de forță prin care solicită o majorare de aproape 200 de miliarde de euro (echivalentul a circa 10% din suma totală). O astfel de creștere ar avea un impact direct și asupra României, care depinde de fondurile europene pentru proiecte majore de infrastructură și modernizare. o linie mai dură a Parlamentului în negocieri s-ar putea traduce, în final, în mai mulți bani pentru autostrăzi sau spitale în țara noastră, după cum notează Financiarul.
Cu experiența sa de fost premier, Wilmès a recunoscut că aceste tensiuni sunt parte din jocul democratic. „Am avut șansa să fiu în ambele situații, de partea Parlamentului, dar și de partea Consiliului. Este foarte normal și obișnuit ca statele membre să preseze pentru un buget puțin mai mic, în timp ce Parlamentul presează pentru mai mult”. E drept că, în trecut, Parlamentul a cedat adesea presiunilor statelor membre. Numai că de data aceasta lucrurile par să stea diferit. „Realitatea este că ne confruntăm cu o mulțime de provocări noi, cum ar fi competitivitatea, dar și securitatea și apărarea. Iar acestea necesită mai mulți bani, cu siguranță”, a conchis Wilmès.
Antisemitismul, o problemă tot mai mare
În paralel cu discuțiile strategice, agenda parlamentarilor europeni a inclus și o dezbatere urgentă privind ascensiunea antisemitismului pe continent. Wilmès leagă direct acest fenomen de evenimentele recente din Orientul Mijlociu. „Antisemitismul este în mod cert în creștere de la atacul din 7 octombrie”, a afirmat aceasta, făcând referire la atacuri recente asupra comunităților evreiești din Olanda și Belgia.
Oficialul european a insistat pe o distincție esențială. „Trebuie să facem o distincție foarte precaută între guvernul din Israel și comunitatea evreiască”, a explicat ea. Wilmès a adăugat că „indiferent ce face un ministru sau un guvern, acest lucru nu scuză acțiunile antisemite”, cerând o actualizare a strategiei Comisiei Europene din 2021 privind combaterea acestui fenomen.
Miza maghiară și statul de drept
Un alt subiect fierbinte a fost votul asupra raportului privind statul de drept pentru 2025, care analizează situația din toate statele membre. Votul a coincis cu vizita la Bruxelles a premierului desemnat al Ungariei, Péter Magyar. Referitor la situația din Ungaria, Wilmès a exprimat un optimism prudent. „Suntem foarte optimiști că acest nou guvern va repune lucrurile pe drumul cel bun. Ei spun că o vor face și cred că trebuie să susținem asta”.
O misiune deloc ușoară.
Până la urmă, miza este credibilitatea întregului bloc comunitar. Sophie Wilmès a recunoscut dificultatea procesului, subliniind o realitate dură: „Este mult mai dificil să repui lucrurile pe drumul cel bun decât să dezmembrezi statul de drept”.
