Atacul asupra Kievului a făcut 30 de morți și a relansat presiunea pentru sancțiuni și apărare în UE și NATO

Atacul asupra Kievului a făcut 30 de morți și a relansat presiunea pentru sancțiuni și apărare în UE și NATO

Bilanțul atacului masiv lansat de Rusia asupra Kievului, în noaptea de miercuri spre joi, a ajuns vineri la 30 de morți, după ce echipele de intervenție ucrainene au recuperat încă trei cadavre de sub dărâmături. Loviturile au vizat peste 20 de locații din capitala ucraineană și au rănit peste 90 de persoane. În acest context, Kievul cere din nou sprijin suplimentar pentru apărarea aeriană.

Potrivit forțelor aeriene ucrainene, în atac au fost folosite 570 de „mijloace de atac aerian”, între care patru rachete Zircon, 24 de rachete balistice Iskander și 496 de drone de tip Shahed. Dimensiunea bombardamentului, concentrat asupra a peste 20 de puncte din Kiev, explică de ce primarul orașului a numit acest episod „cel mai masiv atac” al Moscovei asupra capitalei de la începutul războiului, în februarie 2022.

Impactul nu se rezumă la numărul victimelor. Infrastructura civilă și capacitatea de ajutor umanitar au fost afectate după distrugerea depozitului Crucii Roșii din Kiev. Filiala ucraineană a organizației a anunțat pierderi de aproximativ 1,5 milioane de euro în ajutoare și echipamente. Conform Jurnalulnational, loviturile asupra capitalei au produs pagube importante în zone civile, iar pierderea unui astfel de depozit înseamnă mai puține resurse exact într-un moment în care numărul morților și al răniților crește.

Atacurile nu au vizat doar Kievul. În zona Romny, din regiunea Sumy, în nord-estul Ucrainei, doi oameni au fost uciși și un bărbat a fost rănit după ce dronele au lovit o clădire rezidențială, potrivit lui Oleh Hryhorov, șeful Administrației Militare Regionale Sumy. În regiunea Zaporizhzhia, din sud-est, alte 11 persoane au fost rănite, conform lui Ivan Fedorov, șeful Administrației Militare Regionale Zaporizhzhia.

La nivel european, reacția politică a venit rapid. Kaja Kallas, diplomatul șef al UE, a anunțat că va propune noi măsuri împotriva celor care sprijină industria militară rusă. „Astăzi voi propune sancționarea mai multor entități care susțin complexul militar-industrial al Rusiei ca răspuns la lovituri. Cu cât Moscova atacă mai mult civilii, cu atât trebuie impuse mai multe sancțiuni.” Deocamdată, nu este clar ce entități vor fi incluse și nici când ar urma să fie aplicate noile sancțiuni.

Mesajul transmis de Kiev arată însă că sancțiunile nu rezolvă problema imediată a protejării populației. Volodymyr Zelenskyy a mutat accentul pe apărare aeriană și pe producția europeană. „Dacă, desigur, NATO mai înseamnă ceva pentru aliați, Europa trebuie să aibă propria sa capacitate suficientă de a se apăra împotriva tuturor tipurilor de amenințări, inclusiv aceasta, rachetele balistice rusești. Am discutat de mult timp cu Administrația SUA despre licențe pentru producția de Patriot. Pentru a proteja în mod fiabil vieți, avem nevoie de propria noastră producție, producție europeană aici, în Ucraina.”

Pentru statele din UE și NATO, inclusiv România, miza depășește sprijinul punctual. Atacul readuce în discuție viteza cu care Occidentul poate livra sisteme avansate de apărare antiaeriană și capacitatea Europei de a produce pe termen lung echipamente capabile să intercepteze rachete balistice și drone. Într-o singură noapte, folosirea a sute de mijloace de atac a arătat din nou că apărarea nu este doar o problemă militară, ci și una industrială.