Vechea cursă spre Lună a fost măsurată în prestigiu și în bugete publice uriașe. Astăzi, miza se mută spre profit, infrastructură și competiția strategică dintre Statele Unite și China. Bogdan Marcu, inginer spațial român cu 30 de ani de experiență, aflat în prezent pe poziția de Principal Propulsion Engineer la Blue Origin și profesor la University of Southern California, spune că noul obiectiv nu mai este să ajungi primul cu orice preț, ci să poți rămâne.
În evaluarea sa, diferența majoră vine din felul în care se câștigă bani în industrie. Aproape tot profitul SpaceX provine din serviciul de internet prin satelit Starlink, nu din lansări. Marcu explică schimbarea astfel: „Dacă vă uitați acum la documentul pe care SpaceX l-a depus în cadrul listării pe piață, IPO (Initial Public Offering), profitul lor vine în marea majoritate, în proporție de 99%, de la Starlink, de la sateliți și de la subscripțiile de la abonamentele, ca să zic așa celor care accesează internetul via Starlink.”
Asta schimbă miza întregii industrii. Veniturile importante nu mai sunt văzute doar în racheta care pleacă de la sol, ci în rețeaua care rămâne pe orbită și vinde abonamente. Companiile din domeniu nu se mai luptă doar pentru contracte spectaculoase de lansare, ci și pentru controlul unei infrastructuri de comunicații. Marcu arată că Starlink țintește consumatorul obișnuit, în timp ce proiectele similare ale Blue Origin, Kuiper și Terrawave se adresează clienților din afaceri care au nevoi mari de transfer de date.
Marcu vorbește din interiorul acestei industrii. În trecut, a lucrat pentru SpaceX, unde a proiectat motoarele Merlin 1D pentru racheta Falcon 9 și a negociat direct cu Elon Musk. A colaborat și cu NASA, precum și cu divizia de rachete a Boeing. Potrivit Jurnalul Național, el vede în această schimbare un viraj clar de la ambiția simbolică spre folosirea economică a spațiului.
Competiția pentru Lună trece în acest moment prin NASA, dar are în fundal rivalitatea cu China. Atât Blue Origin, cât și SpaceX au contracte cu NASA și concurează pentru dezvoltarea vehiculelor de aselenizare pentru programul Artemis, proiectul prin care astronauții americani ar urma să revină pe Lună. Miza nu este doar cine zboară, ci cine construiește vehiculul capabil să susțină o prezență continuă.
Marcu leagă această accelerare de competiția cu programul spațial chinez, pe care îl descrie ca fiind „extraordinar de disciplinat și bine finanțat”. El spune: „În prezent însă, asistăm la un reviriment, în special din cauza faptului că China are un program spațial extraordinar de disciplinat și bine finanțat părerea mea personală este că celelalte state, în special Statele Unite, care au potențialul de a reveni pe Lună, au început să-și facă din nou planurile pe care le vedem astăzi. Deci, dacă vreți, este din nou o concurență cu un alt pol politic, dualitatea care începe să se contureze între Statele Unite și China.”
În anii 60, programul Apollo a beneficiat de un buget de aproape 4,5% din PIB-ul american. Marcu consideră că un asemenea efort este nesustenabil economic și arată că atunci a fost justificat de nevoia de prestigiu. Din acest motiv, cursa actuală este construită pe alte baze decât cele care au definit perioada Apollo.
În aceeași logică, el temperează și scenariile despre colonii spațiale. Marcu spune că următorii 20 de ani nu vor aduce orașe în spațiu, pentru că tehnologia trebuie să treacă mai întâi testul sustenabilității într-un mediu ostil. „Nu vom avea orașe în spațiu în următorii 20 de ani. Spațiul este un mediu neiertător.”
Din perspectiva lui, termenul central al noii etape este sustenabilitatea. „Este o cursă, de data aceasta, bazată pe o formulă al cărei cuvânt-cheie este sustenabilitatea. Deci nu mai este vorba despre o misiune în care să demonstrăm unde putem ajunge și ce tehnologii puternice avem. Acum este vorba despre cum ajungem acolo și cum creăm o prezență continuă.”
Consecința practică este mutarea spațiului din zona spectacolului în economia infrastructurii. În centru intră internetul prin satelit, contractele cu NASA și tehnologia capabilă să susțină o prezență repetată pe Lună. În această competiție, greutatea marilor anunțuri va depinde mai puțin de imagine și mai mult de cine livrează servicii, cine câștigă contractele și cine pune prima rețea stabilă în funcțiune.
