În Eforie Nord, județul Constanța, autoservirile au devenit o variantă clară pentru turiștii care vor să țină sub control bugetul de vacanță. La aceste unități, porțiile de mici sau garniturile ajung la aproximativ 8 lei, iar preparatele la grătar, precum pulpa de pui, ceafa de porc sau cârnații, costă în jur de 12-13 lei. Unele feluri pe bază de pește se vând și ele sub prețurile practicate în restaurantele clasice.
Diferența importantă apare însă în structura notei de plată. La mâncărurile gătite, iahnia de fasole ajunge la în jur de 15 lei, iar fasolea cu ciolan la aproximativ 31 de lei. Ciorbele se încadrează în plaja 22-25 de lei porția. La pește, hamsia pornește de la aproximativ 40 de lei, sardinele ajung la circa 46 de lei, iar saramura începe de la câteva zeci de lei și poate urca mult mai mult, în funcție de tipul de pește și de locație.
Această grilă de prețuri arată o separare clară între cele două tipuri de localuri. Autoservirea merge pe volum mare și viteză, cu prețuri mici la produsele de bază, în timp ce restaurantul clasic taxează serviciul, ambianța și selecția de preparate. Efectul direct este că turiștii pot reduce cheltuiala pentru masa de prânz fără să renunțe nici la preparatele tradiționale, nici la pește. Potrivit Financiarul, această împărțire se vede deja nu doar în tarife, ci și în felul în care clienții privesc cele două opțiuni.
Un turist explică de ce preferă această variantă: „Părerea mea e că mai bună e autoservirea. Sunt mai multe produse, ai posibilitatea să alegi, le vezi și prețurile sunt diferite față de restaurante.” Un alt client spune că a repetat experiența în mai multe locuri: „Noi prânzul îl luăm tot așa, la astea și ne-au plăcut foarte mult meniurile. Și nu în același loc, în mai multe”.
Pe de altă parte, restaurantele încearcă să justifice prețurile mai mari prin confort și experiență. „Cred că restaurantul. Poți să-ți alegi ce, așa, ești servit, ești super ok”, spune un turist. Un altul completează: „Cred că e mult mai sigur și mult mai plăcut. Și locațiile sunt mult mai faine.” Pentru operatori, asta înseamnă că diferențierea nu mai poate fi susținută doar prin meniul afișat, ci prin serviciu și poziționare.
Nici autoservirea nu rămâne strict în zona produselor ieftine. Există unități din cadrul complexelor hoteliere care încearcă să combine prețul mai accesibil cu o ofertă apropiată de restaurant. Un client descrie astfel experiența: „Mâncarea este de bună calitate, este în cadrul complexului hotelier, chiar bună: midii, calamar.” Iar despre preparatele tradiționale, un alt turist afirmă: „Ciorbițele, tocănițele, grătarele. Toate sunt produse foarte bune”.
Cea mai mare variație de preț rămâne la pește, unde diferențele dintre autoservire și restaurant depind mult de specie și de modul de preparare. Alexandru Munteanu, manager restaurant, explică orientarea către produse de sezon și preparate mai ușoare: „Le recomandăm pește de sezon, în această perioadă, pescuim stavrid, hamsie, calcan. Noi îl gătim în toate modurile, în general, lumea preferă acum în perioada foarte caldă peștele la plită și mâncarea cât mai ușoară.” Pentru turiști, concluzia practică este simplă: cele mai previzibile costuri rămân la preparatele de bază, unde autoservirea ține intrarea la 8 lei pentru porții simple și la 12-13 lei pentru grătar, în timp ce peștele și saramura pot ridica rapid nota finală.
