Guvernul a adoptat la 30 aprilie 2026 un proiect de lege care ar interzice cumulul pensiei cu salariul doar în sectorul public. Măsura îi vizează pe pensionarii cu pensii speciale de serviciu și militare, dar exclusiv în privința componentei necontributive. Dacă aceștia aleg să rămână angajați la stat, pensia specială ar urma să fie redusă cu 85% pe perioada în care încasează salariul. Pensiile contributive nu sunt vizate.
Concret, titularul unei pensii speciale non-contributive ar păstra doar 15% din aceasta pe durata activității în sectorul public, dacă proiectul devine lege. Cealaltă variantă ar fi ieșirea din activitate, situație în care pensia s-ar păstra integral. În mediul privat, regula ar rămâne neschimbată, iar cumulul pensiei cu salariul ar continua să fie permis pentru orice categorie de pensionare.
Pentru instituțiile publice, efectele estimate sunt de două tipuri. Pe termen scurt, proiectul ar limita încasarea simultană a două venituri plătite din bani publici. Pe termen mediu, ar putea duce la eliberarea unor posturi care să fie scoase la concurs, cu orientare explicită spre debutanți. Această schimbare ar putea pune presiune pe resursa umană în domeniile unde în prezent lucrează pensionari reangajați, dar ar putea însemna și o reducere a cheltuielilor totale de personal.
Delimitarea dintre stat și privat este una esențială. Un pensionar ar putea continua să cumuleze pensia cu salariul dacă lucrează în sectorul privat, indiferent de categoria de pensionare, însă nu ar mai putea face același lucru în forma actuală în sectorul public, dacă proiectul devine lege. Textul mai prevede posibilitatea continuării activității la stat până la vârsta de 70 de ani, dar numai cu două condiții cumulative: cererea persoanei și acordul angajatorului. Potrivit Financiarul, proiectul include și termene foarte scurte pentru clarificarea situațiilor de detașări și transferuri, o componentă care ar putea accelera reorganizarea de personal în instituțiile publice.
Economii estimate de ordinul sutelor de milioane de lei
Guvernul estimează economii bugetare „substanțiale”, de ordinul sutelor de milioane de lei, cu posibilitatea de a depăși un miliard de lei dacă sunt adăugate și efectele legate de detașări și transferuri. Chiar dacă nu este precizat un cuantum final, amploarea acestor sume arată că măsura este gândită să reducă în mod semnificativ costurile recurente din sectorul public, dacă proiectul devine lege.
În același timp, instituțiile statului ar putea intra într-o perioadă de recrutare accelerată sau de redistribuire internă, dacă posturile ar fi eliberate rapid. Pentru mediul privat, ar putea apărea mai mulți candidați cu experiență administrativă, în condițiile în care cumulul ar rămâne permis în afara sectorului public. Totodată, atractivitatea unor posturi de la stat ar putea scădea, întrucât avantajul încasării simultane a salariului și a pensiei speciale ar fi păstrat doar parțial, prin cei 15% din pensie.
Excepții pentru anumite categorii
Proiectul nu prevede o interdicție fără derogări. Sunt incluse excepții justificate și limitate, inclusiv pentru formarea magistraților, învățământul superior militar, aleșii locali și mandatele constituționale. În cazul cadrelor didactice, cumulul ar rămâne permis doar până la 31 decembrie 2026, ca perioadă de tranziție. Aceste excepții au rolul de a evita lipsa bruscă de personal în funcții unde înlocuirea este dificilă.
Chiar și așa, structura financiară a proiectului rămâne aceeași. Măsura centrală este reducerea cu 85% a pensiei speciale non-contributive pe durata activității la stat. Pentru persoanele vizate, alegerea ar deveni una strict financiară: continuarea activității ar însemna salariu plus 15% din pensie, iar retragerea ar însemna 100% din pensie și zero salariu public, dacă proiectul devine lege. Proiectul se află în dezbaterea Parlamentului, unde Guvernul a cerut procedura de urgență.
