România a doborât trei drone rusești în decurs de câteva zile, după ce autoritățile au anunțat zero toleranță pentru încălcarea spațiului aerian. Seria de incidente a dus cazul din zona strict tactică în plan diplomatic și aliat. Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse, Vladimir Lipaev, iar Italia este deja prezentă la baza Mihail Kogălniceanu din județul Constanța cu patru aeronave Eurofighter Typhoon și 180 de militari.
Cei 180 de militari italieni, piloți și personal tehnic, au fost trimiși în luna iunie împreună cu cele patru aeronave, după un incident anterior la Galați, județul Galați, unde o dronă a lovit un bloc și a rănit două persoane. Ulterior, două dintre avioanele italiene au participat alături de Forțele Aeriene Române la urmărirea dronei care a pătruns recent în spațiul aerian în județul Buzău, într-o misiune de poliție aeriană aflată sub comandă NATO.
Forțele aeriene române au doborât a treia dronă duminică, iar acest al treilea episod a declanșat convocarea ambasadorului rus la Ministerul Afacerilor Externe. Tipul exact al dronelor și costul operațiunilor de interceptare nu au fost precizate, însă sunt confirmate activarea simultană a resurselor naționale, a lanțului diplomatic și a sprijinului aliat.
Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, a transmis într-un mesaj publicat pe Facebook că frecvența acestor episoade a depășit nivelul unei simple consecințe a războiului din apropiere. El a scris: „Succesiunea incidentelor cu drone în spațiul aerian, apele teritoriale și în proximitatea Zonei Economice Exclusive a României nu mai poate fi considerată o simplă consecință colaterală a războiului din Ucraina, ci reprezintă acțiuni care testează vigilența României și a Alianței Nord-Atlantice.”
În aceeași intervenție, Mihai Fifor a criticat reacția inițială a diplomației și a remarcat schimbarea de poziție după convocarea ambasadorului. El a afirmat: „Mă bucur că, între timp, MAE a reacționat și a convocat ambasadorul Federației Ruse. Probabil așa sunt setați… se declanșează la trei.”
Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe a pus accent pe valoarea operațională a sprijinului aliat. La mijlocul acestei secvențe, Financiarul notează că Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a legat explicit incidentul recent de contribuția italiană deja prezentă în România. Ea a declarat: „Unul dintre primii aliați puternici ai acestui efort diplomatic a fost Italia. Solidaritatea între aliați se manifestă şi prin declarații oficiale, ele au o forță reală mare dar una care nu este întotdeauna uşor de tradus imediat pentru cetățeni sau în beneficii directe. Uneori însă se văd imediat deciziile concrete luate în baza prieteniei dintre țări.”
Ministrul a adăugat că două dintre aeronavele italiene au urmărit drona împreună cu partea română și a pus accentul pe interoperabilitate, componenta care reduce timpul de reacție și crește eficiența unei misiuni comune. În acest caz, răspunsul a avut trei niveluri: interceptare și doborâre de către forțele române, misiune de poliție aeriană cu participare italiană sub comandă NATO și reacție diplomatică la nivel de minister.
Seria de incidente din spațiul aerian, din apele teritoriale și din proximitatea Zonei Economice Exclusive ridică o primă de risc de percepție pentru o regiune în care predictibilitatea de securitate contează pentru logistică, investiții industriale și planuri de capital pe termen lung. Miza pentru stat rămâne dublă: o apărare credibilă, fără o escaladare care să împingă costurile diplomatice și operaționale într-o zonă mai greu de controlat.
Contextul rămâne cel al războiului din Ucraina și al testării apărării NATO pe flancul estic. Fiecare încălcare sau apropiere de spațiului românesc obligă la reacție, iar reacția consumă resurse militare și capital diplomatic. Următorul pas instituțional este deja anunțat: în toamnă, Ministerul Afacerilor Externe și Secretariatul General al Inițiativei Central Europene din Italia vor organiza o conferință ministerială dedicată cooperării în domeniul apărării și combaterii dezinformării.
