România a obținut 636,9 milioane de euro din noua tranșă de 2,5 miliarde de euro aprobată de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru 51 de proiecte energetice din 11 state membre UE. Este cea mai mare alocare din această rundă, iar banii merg către dezvoltarea instalațiilor independente de stocare a energiei electrice în baterii, un segment important pentru echilibrarea rețelei și integrarea capacităților din surse regenerabile.
Suma primită de România este cu 84,6 milioane de euro peste alocarea Ungariei, care primește 552,3 milioane de euro, și cu 120,1 milioane de euro mai mare decât cea a Cehiei, care primește 516,8 milioane de euro. Din totalul de 2,5 miliarde de euro, România atrage puțin peste un sfert din fonduri. Diferența față de Grecia, următorul beneficiar din eșalonul secund, este de 403 milioane de euro, în condițiile în care Atena primește 233,9 milioane de euro.
Pentru piața locală de energie, direcția finanțării este relevantă prin faptul că vizează stocarea în baterii, adică zona care poate reduce volatilitatea din operarea unei rețele cu o pondere mai mare de producție regenerabilă. Acest tip de investiții poate deschide oportunități pentru dezvoltatori, furnizori de echipamente, integratori de sisteme și firme de construcții specializate în infrastructură energetică. Pentru consumatorii industriali, efectul urmărit este o piață de energie care poate funcționa mai stabil, cu o rețea capabilă să absoarbă mai bine producția variabilă.
Datele disponibile până acum nu arată încă proiectele individuale, beneficiarii finali sau modul în care vor fi împărțiți cei 636,9 milioane de euro între investiții. Totuși, faptul că întreaga alocare este orientată spre baterii indică zona în care se va concentra următorul val de capex din sistem. Potrivit Financiarul, noua rundă duce totalul finanțărilor acordate prin Fondul pentru Modernizare la 23,2 miliarde de euro de la lansarea instrumentului, în ianuarie 2021.
Fondul este alimentat din veniturile generate de Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, EU ETS, și sprijină 13 state membre cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media Uniunii Europene în perioada 2016-2018. În această rundă, celelalte sume aprobate sunt de 180 milioane de euro pentru Polonia, 169 milioane de euro pentru Lituania, 109 milioane de euro pentru Croația, 81,4 milioane de euro pentru Portugalia, 44,8 milioane de euro pentru Estonia, 40 milioane de euro pentru Letonia și 20,2 milioane de euro pentru Slovenia.
Distribuția banilor arată o concentrare puternică în primele trei state, România, Ungaria și Cehia, care cumulează 1.706 milioane de euro din totalul de 2,5 miliarde de euro. În timp ce Ungaria folosește fondurile pentru digitalizarea rețelei electrice, iar Cehia direcționează o parte din bani către decarbonizarea sistemului de încălzire centralizată, România a ales stocarea în baterii.
Rămân însă necunoscute legate de implementare. Nu au fost anunțate până acum proiectele specifice din România, actorii implicați, calendarul estimat pentru punerea în funcțiune sau condițiile detaliate aplicate fiecărei investiții. La nivel european, fondurile sunt destinate modernizării sistemelor energetice prin investiții în eficiență energetică, infrastructură, producția și stocarea energiei din surse regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei și transporturilor.
Următoarele termene pentru depunerea proiectelor sunt 11 august 2026 pentru investițiile non-prioritare și 8 septembrie 2026 pentru investițiile prioritare. România a cerut deja menținerea Fondului pentru modernizare și după 2030.
