Comitetul Internațional Olimpic a ridicat provizoriu suspendarea Comitetului Olimpic Rus, măsură impusă după invazia din iarna anului 2022. Decizia redeschide drumul sportivilor ruși spre reintegrarea în mișcarea olimpică și a stârnit reacții dure din partea Ucrainei și a unui grup de nouă state europene, printre care se află și România.
Ministrul Sportului din Ucraina, Matviy Bidnyi, a criticat direct hotărârea CIO. „De ce acum? Nu am un răspuns la această întrebare. Nu văd niciun motiv pentru asta”, a declarat el. Oficialul ucrainean consideră că măsura slăbește presiunea colectivă exercitată împotriva Rusiei. „Nu credem că CIO nu înțelege acest lucru. Aceasta este o decizie deliberată de a ignora realitatea, ceea ce le distruge complet propria credibilitate”, a spus Matviy Bidnyi.
Explicația oficială oferită de CIO este clară: forul olimpic rus a scos din structura sa organizațiile sportive regionale din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Suspendarea fusese decisă imediat după invazia pe scară largă declanșată în iarna anului 2022.
Reacția politică a venit rapid. Miniștrii sportului din Suedia, Estonia, Olanda, Lituania, Letonia, Polonia, România, Finlanda și Danemarca au cerut Uniunii Europene să oprească finanțarea pentru Jocurile Olimpice. Prin această solicitare, cele nouă țări cer un răspuns mai dur după decizia CIO.
Potrivit Dolce Sport, Matviy Bidnyi a spus că hotărârea CIO produce deja efecte și în alte federații internaționale, care încep să relaxeze interdicțiile aplicate sportivilor ruși. Exemplul dat de ministrul ucrainean este Federația Internațională de Handbal. Efectele nu se limitează la relația dintre CIO și Comitetul Olimpic Rus, ci ajung rapid și în competițiile fiecărei discipline.
Moscova a folosit în mod repetat sportul internațional pentru a-și menține prezența în instituțiile occidentale, inclusiv în șah și scrimă, în ciuda izolării diplomatice. În acest cadru, mai multe state europene tratează decizia CIO ca pe o breșă într-un front construit după 2022.
România se numără printre cele nouă state care au semnat apelul adresat Uniunii Europene. Mesajul transmis este că opoziția față de revenirea Rusiei nu vine doar dinspre Ucraina, ci și din partea unui grup de țări UE care cer o măsură concretă.
„Rusia continuă să folosească sportul ca instrument de propagandă de stat. Nu ar trebui să pretindem că sportul există într-un vid, separat de războiul brutal și în curs de desfășurare. O revenire la normalitate ar transmite un mesaj greșit: ar ignora suferința poporului ucrainean și ar risca normalizarea agresiunii Rusiei”, a declarat Kristen Michal, Prim-ministrul Estoniei.
Ridicarea provizorie a suspendării oferă sportivilor ruși un culoar de reintegrare. În același timp, România este oficial în grupul statelor care cer ca reacția europeană să meargă până la tăierea finanțării pentru Jocurile Olimpice.
