Pentru adulții tineri ai căror părinți au suferit un infarct ori un accident vascular cerebral înainte de 50 de ani, riscul de a dezvolta ateroscleroză este foarte mare, avertizează prof. univ. dr. Florin Mitu. Medic primar cardiolog, el lucrează la Spitalul Clinic de Recuperare Iași, aflat în municipiul Iași, județul Iași. Pentru sănătatea cardiovasculară, spune medicul, contează atât antecedentele familiale, cât și obiceiurile de zi cu zi.
„Infarctul miocardic apare, din păcate, din ce în ce mai frecvent la tineri, în primul rând din cauza unui stil de viață mai puțin sănătos. Aici vorbim despre consumul ridicat de țigări și utilizarea țigărilor electronice, mai ales în rândul tinerilor, factori care cresc riscul de ateroscleroză”, a explicat Florin Mitu în interviul acordat pentru Newsweek România.
Infarctul miocardic nu mai afectează doar vârstnicii: poate apărea și înainte de 40 de ani.
Ateroscleroza este un proces care afectează arterele și poate favoriza evenimente cardiovasculare. Medicul conduce Clinica de Recuperare Cardiovasculară a spitalului și lucrează în domeniul medical de peste 30 de ani.
Este profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale și membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România.
Programul încărcat și odihna insuficientă sunt alte aspecte asupra cărora atrage atenția cardiologul: „De asemenea, o altă problemă în rândul tinerilor o reprezintă stresul cronic. Sunt foarte multe persoane care au numeroase activități, iar lipsa somnului poate favoriza apariția unor manifestări inflamatorii și a creșterii tensiunii arteriale, factori care influențează inclusiv riscul cardiovascular”, a arătat acesta.
În privința alegerilor alimentare, medicul descrie legătura dintre produsele consumate și problemele metabolice: „Alimentația nesănătoasă, în care predomină alimentele procesate și dulciurile, mai ales cele concentrate, zaharurile și băuturile energizante sau carbogazoase, care conțin cantități mari de fructoză, favorizează obezitatea. De aici pornesc și alte probleme care contribuie la apariția aterosclerozei, a sindromului metabolic și a riscului de diabet zaharat”, a explicat Florin Mitu.
Lipsa activității fizice contribuie, la rândul ei, la acumularea kilogramelor și la bolile aterosclerotice, inclusiv la infarctul apărut la vârste tinere, potrivit cardiologului.
Acesta spune că a întâlnit numeroși tineri cu obezitate a căror rutină exclude mișcarea: unii lucrează stând jos, alții petrec mult timp la calculator sau folosind diverse dispozitive. Activitatea fizică oferă protecție cardiovasculară, îmbunătățește calitatea vieții și crește speranța de supraviețuire, explică medicul.
Florin Mitu avertizează și asupra consumului de substanțe care pot provoca dependență și pot influența riscul cardiovascular.
Antecedentele familiale cer atenție suplimentară pentru prevenție
Avertismentul privind moștenirea genetică privește evenimentele cardiovasculare produse la vârste tinere la rudele de gradul I. Părinții reprezintă categoria evidențiată în mod special de cardiolog.
Pentru persoanele cu asemenea antecedente, recomandările medicului sunt:
- Respectarea principiilor unui stil de viață sănătos, cu atenție sporită la obiceiurile zilnice.
- Controale medicale periodice, mai ales atunci când există factori de risc cardiovascular.
- Cât mai multă mișcare, practicată zilnic dacă este posibil.
În România, bolile cardiovasculare sunt asociate cu aproximativ jumătate din totalul deceselor, potrivit datelor pe care Newsweek România le atribuie Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Mortalitatea prin aceste afecțiuni se situează semnificativ peste media Uniunii Europene.
