Uniunea Europeană ia în calcul introducerea unor taxe noi pentru biletele de avion și pentru produsele cu zahăr, în încercarea de a finanța viitorul buget comunitar aferent perioadei 2028-2034 și de a rambursa datoria acumulată după pandemie. Pentru firmele care operează în România, o astfel de măsură nu ar însemna o simplă ajustare, deoarece orice nouă resursă proprie a UE intră direct în structura costurilor și poate fi transferată, cel puțin parțial, în prețurile plătite de consumatori.
Comisia Europeană a estimat inițial pentru 2028-2034 un buget multianual de aproximativ două trilioane de euro. În iulie 2025, instituția a propus cinci noi „resurse proprii”, care ar urma să aducă aproximativ 44 de miliarde de euro anual. Parlamentul European vrea însă o țintă mai ridicată, de aproximativ 60 de miliarde de euro pe an, adică cu 16 miliarde peste nivelul avut în vedere de Comisie. În acest punct apare tensiunea dintre statele contributoare nete, care cer limitarea cheltuielilor, și statele beneficiare nete, care susțin menținerea fondurilor pentru agricultură, infrastructură și reducerea decalajelor regionale.
Pentru România, tema are două mize importante: păstrarea finanțărilor europene pe liniile tradiționale și evitarea unei presiuni suplimentare asupra costului de trai și asupra companiilor care funcționează deja cu marje reduse. În cazul transportului aerian, o taxă europeană aplicată biletelor ar adăuga o sarcină fiscală peste costurile existente ale operatorilor. Pe o piață precum cea din România, unde presiunea pe transport este deja ridicată, această majorare s-ar putea reflecta în tarif, mai ales pe rutele sensibile la preț.
În prezent, dosarul aflat în discuție nu stabilește valoarea exactă a taxei, formula de calcul și nici eventuale scutiri pentru anumite tipuri de zboruri. La alimente, presiunea ar putea veni printr-un alt mecanism. Producătorii locali ar putea fi obligați fie să își schimbe rețetele, fie să suporte costuri fiscale mai mari. În funcție de soluția aleasă, taxa poate viza zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite sau produsele procesate cu adaos de zahăr. Potrivit Financiarul, Parlamentul European împinge discuția și spre alte variante de taxare, inclusiv servicii digitale, jocuri de noroc online și câștiguri de capital din criptoactive.
Negocierea nu pornește dintr-o zonă confortabilă. În iunie, președinția cipriotă a Consiliului a propus o reducere de aproximativ 2% față de planul Comisiei pentru bugetul UE. Însă miza reală este alegerea dintre reducerea cheltuielilor și găsirea unor venituri noi. Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene) a legat direct această opțiune de dimensiunea viitorului buget. Fără venituri noi sau fără creșterea contribuțiilor naționale, cheltuielile propuse ar putea fi reduse cu aproximativ 66 de miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă o tăiere de aproape 40%.
Această perspectivă pune presiune atât pe politicile clasice, cât și pe noile priorități ale Uniunii, precum apărare, competitivitate, tehnologie, securitatea frontierelor și sprijin pentru statele vecine. Pentru România, situația rămâne dificilă: dacă taxele europene vor fi introduse, companiile aeriene și producătorii alimentari vor avea costuri suplimentare; dacă nu vor exista taxe noi și nici contribuții mai mari din partea statelor, riscul se mută asupra fondurilor europene de care depind agricultura, infrastructura și coeziunea.
Incertitudinea complică deja planificarea companiilor. Nu este clar când ar putea intra în vigoare aceste măsuri, dacă vor fi aprobate, dacă taxa pe biletele de avion va fi uniformă sau diferențiată și nici dacă vor exista excepții. La zahăr lipsesc elementele esențiale pentru evaluarea efectului concret: baza de impunere, pragurile și nivelul efectiv al taxei. În plus, în majoritatea statelor, inclusiv România, există deja taxe naționale care vizează zahărul, iar o suprapunere cu taxarea europeană ar ridica imediat problema dublei presiuni fiscale. Președinția irlandeză a Consiliului UE trebuie să identifice până în toamnă formule de finanțare care ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de guverne, iar liderii europeni i-au cerut să vină până la summitul din octombrie cu un set de opțiuni.
