Meteorologii și economiștii anunță o probabilitate de 81% pentru formarea unui fenomen El Niño „foarte puternic” la finalul acestui an, cu efecte majore precum scumpirea accelerată a alimentelor și a energiei la nivel global. Episodul estimat între octombrie și decembrie este prezentat drept unul dintre cele mai intense înregistrate din 1950.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA, NOAA, a anunțat o probabilitate de 81% pentru un El Niño „foarte puternic”. Serviciul Național de Meteorologie al SUA a transmis joi, 11 iunie, că fenomenul s-a format deja în zona tropicală a Oceanului Pacific. Miza imediată este securitatea alimentară globală și stabilitatea prețurilor. Consumatorii riscă să plătească dublu pentru unele alimente de bază, iar guvernele se confruntă cu posibile crize energetice și de aprovizionare generate de fenomenele meteorologice extreme.
O analiză realizată de Goldman Sachs, citată de The Guardian, indică o posibilă creștere de 15,8% a prețurilor globale la materiile prime alimentare. Efectul urmează să fie „resimțit pe deplin” în a doua jumătate a anului 2028. Estimarea cea mai severă apare într-un raport publicat la jumătatea lunii iunie de analiștii companiei Schroders, potrivit Jurnalulnational. „Dacă corelațiile observate în trecut se vor menține, atunci un El Niño foarte puternic ar însemna dublarea prețurilor globale la alimente față de nivelurile actuale în următorul an sau ceva mai mult”
William A. Masters, profesor de politici alimentare și economie la Școala Friedman de Nutriție a Universității Tufts, a atras atenția asupra lanțului comercial. „Pentru cumpărătorii din magazine, principalul factor care determină inflația alimentară rămâne accesul sigur al furnizorilor la energie, forță de muncă și comerț”
Compania de analiză a riscurilor climatice Risilience avertizează că, într-un scenariu „extrem”, producția agricolă globală ar putea scădea cu 14,3%. Impactul financiar estimat duce la pierderi de aproximativ 342,2 miliarde de dolari, iar șocurile de preț pentru principalele culturi agricole sunt evaluate între 10% și 50%.
Joseph Balagtas, profesor de economie agricolă la Universitatea Purdue, a subliniat un risc specific pentru statele dependente de anumite culturi. „Orezul este alimentul de bază pentru miliarde de oameni din Asia, iar producția depinde în mare măsură de ploile sezoniere aduse de musoni. Dacă El Niño perturbă aceste precipitații, cea mai mare preocupare nu este disponibilitatea globală a alimentelor, ci securitatea alimentară și accesibilitatea acestora în țările în care populația depinde de orezul produs local”
Chris Barrett, profesor de economie aplicată și management la Universitatea Cornell, a oferit pentru revista Newsweek o perspectivă diferită. „Din fericire, stocurile globale de cereale sunt relativ ridicate în acest moment, după recoltele bune de anul trecut, ceea ce oferă lumii o rezervă care poate absorbi o mare parte din șocul provocat de El Niño, dacă acesta este gestionat corespunzător”
Banca Mondială notează că fenomenul va agrava problemele de aprovizionare cu alimente, petrol, gaze și îngrășăminte, declanșate și de războiul dintre SUA și Iran, menționat de sursă. Pentru România, un „Super El Niño” prognozat de specialiști pentru 2026-2027 este prezentat ca un avertisment privind riscul de secetă extremă și felul în care o criză agricolă globală poate ajunge la raft și în bugetul consumatorului român, deja afectat de inflație.
În același timp, valul de căldură din luna iunie a provocat deja 14.000 de decese în Europa, fiind prezentat drept unul dintre cele mai mortale dezastre climatice. Situația arată cât de repede extremele meteorologice pot afecta societatea și economia, chiar și fără un El Niño major. În perioada următoare, atenția se mută pe evoluția fenomenului și pe impactul asupra pieței agricole și energetice locale.
