O afacere uriașă, evaluată între 200 și 250 de milioane de euro și generată din exporturile de câini fără stăpân în ultimii 12 ani, a declanșat un război total în Parlamentul României. Două proiecte legislative controversate ar putea direcționa fonduri publice masive către o rețea de ONG-uri și clinici veterinare, iar miza pare a fi mult mai mare decât siguranța cetățenilor.
Acuzații explozive pe masa senatorilor
Totul a pornit de la două sesizări oficiale, depuse la Senat, care vizează proiectele de lege L35/2026 și L36/2026. Documentele, înaintate de Asociația ASPA Ivets, scot la iveală nereguli majore în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân. organizațiile care cer acum modificarea legii figurează în acte cu mii de câini, mult peste capacitatea reală a adăposturilor pe care le dețin.
Mai mult, multe dintre aceste activități nu ar avea autorizațiile sanitar-veterinare necesare. Iar datele despre animalele declarate decedate sau exportate pur și simplu nu se leagă. „Există situații în care numărul de animale figurați în proprietate depășește capacitatea autorizată a unor adăposturi”, se arată în documentele depuse.
Numai ca lucrurile sunt complicate. Asociația care a făcut plângerea a fost închisă recent, fiind la rândul ei acuzată că ar fi eutanasiat ilegal animale și ar fi încasat donații dubioase de la primării.
Autoritățile ridică din umeri
Confruntată cu aceste acuzații, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) respinge orice vină. Instituția susține că mecanismele de control funcționează perfect, dovadă fiind cele peste 800 de controale efectuate în teren doar în 2024 și 2025. Problema, spun ei, e legea actuală, care îi blochează pe inspectori la poarta proprietăților private dacă nu au un mandat judecătoresc sau acordul proprietarului.
De cealaltă parte, Colegiul Medicilor Veterinari din România arată cu degetul spre deținătorii animalelor. Medicii susțin că ei doar introduc în sistem datele primite, iar responsabilitatea pentru eventualele erori cade pe umerii proprietarilor. Statul, e drept că, verifică un eșantion de minimum 10% din animalele înregistrate.
Rețeaua de interese și banii publici
Dincolo de cifre, miza reală este accesul la finanțare. O investigație a jurnaliștilor scoate la lumină o rețea de societăți comerciale veterinare care prestează servicii pentru ONG-uri, relatează Jurnalulnational. Reprezentanții acestor firme ar avea legături personale și de familie cu șefi din cadrul ANSVSA. Cum vine asta? Aceleași organizații cer acum modificări legislative care să le permită decontarea extinsă din bani publici pentru servicii precum sterilizări, microcipări și tratamente.
Dar când sunt întrebați direct despre aceste legături, reprezentanții ONG-urilor devin evazivi.
„Văd că ne puneți niște întrebări așa pe stil anchetă și multe întrebări nu prea sunt la locul lor”, a fost reacția lui Marius Chircă, reprezentantul Kola Kariola, într-o discuție telefonică.
O reacție care ridică și mai multe semne de întrebare, nu-i așa?
Factura ajunge la cetățeni
Dacă aceste legi trec în forma actuală, buzunarul românilor va fi direct afectat. Banii din taxele și impozitele locale vor fi direcționați masiv către aceste rețele private pentru gestionarea câinilor, fără filtre de control prea stricte.
Și pericolul nu e doar financiar.
Mai grav este riscul pentru siguranța publică. Există posibilitatea ca animalele tratate pe banii statului să fie reintroduse pe străzi, iar responsabilitatea va pica, din nou, tot pe umerii primăriilor. Pe bune, cetățenii riscă să plătească sume uriașe, dar să rămână la fel de expuși pericolului haitelor din spațiul public. În acest context, autorii sesizărilor cer acum înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a clarifica situația.
