În România au fost raportate 58 de cazuri de infecție cu virusul West Nile și trei decese în intervalul 3 iunie-2 septembrie. Dintre îmbolnăviri, 47 au fost confirmate prin teste de laborator, iar 11 au fost încadrate drept cazuri probabile.
Virusul este transmis în principal prin înțepătura țânțarilor infectați. Tudor Ciuhodaru, medic primar de urgențe, a explicat: „Principala cale de transmitere la om este prin înțepătura țânțarilor. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic, spre exemplu atingere sau sărut! Transfuziile pot fi o sursă de infecție”.
Aproximativ 90% dintre persoanele infectate nu dezvoltă simptome, iar riscul de îmbolnăvire după o singură înțepătură este redus. În jur de o persoană din 150 ajunge însă să dezvolte o formă severă. Probabilitatea este mai mare în cazul persoanelor de peste 50 de ani, al celor cu deficiențe imune și al pacienților cu boli cronice.
Manifestările pot apărea la 2-8 zile după înțepătură. Formele moderate sunt întâlnite la aproximativ unul din cinci pacienți și se pot manifesta prin febră, dureri de cap, greață, vărsături, dureri musculare și articulare, erupții cutanate și, mai rar, ganglioni umflați. În astfel de cazuri, starea pacientului se poate îmbunătăți după 7-10 zile.
Prezența semnelor neurologice schimbă situația. „Sunt 5 semne de alarmă care impun prezentarea la urgență: febră ridicată însoțită de durere de cap intensă, vărsaturi, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înțepătura de țântar”, a avertizat Tudor Ciuhodaru, medic primar de urgențe.
Febra ridicată asociată cu o durere de cap intensă, vărsăturile, alterarea stării generale și sensibilitatea crescută la lumină sunt semne care necesită evaluare medicală rapidă atunci când apar după o înțepătură. Simptomele nu sunt specifice exclusiv virusului West Nile, iar meningo-encefalita provocată de acesta poate semăna cu infecțiile produse de alte virusuri. Detaliile privind simptomele, diagnosticul și tratamentul sunt prezentate Revista Ioana.
Confirmarea se face prin analize serologice de sânge pentru anticorpii IgM și IgG anti-virus West Nile. Prezența anticorpilor IgM indică o infecție recentă. În cazurile severe, când există meningită sau encefalită, poate fi examinat și lichidul cefalorahidian prin puncție lombară. Testele RT-PCR pot identifica materialul genetic al virusului, în special în fazele incipiente.
Nu există un tratament antiviral specific și niciun vaccin omologat pentru utilizare la om împotriva virusului West Nile. În formele ușoare și medii se aplică tratament simptomatic pentru scăderea febrei și calmarea durerilor. Formele severe pot necesita spitalizare, medicație intravenoasă, reechilibrare hidroelectrolitică, suport respirator și terapie intensivă.
Reducerea expunerii la țânțari presupune evitarea activităților în aer liber între apusul și răsăritul soarelui, folosirea repelentelor pe pielea expusă și aplicarea permetrinei doar pe haine. Sunt recomandate hainele cu mâneci și pantaloni lungi, verificarea plaselor de la ferestre și uși și eliminarea apei stătătoare din curți, balcoane sau subsoluri. Măsurile sunt necesare mai ales după ploi, când țânțarii se înmulțesc.
Bucureștiul a avut cel mai mare număr de cazuri, 25, urmat de Ilfov, cu 6, și de Călărași și Giurgiu, cu câte 4. Îmbolnăviri au mai fost raportate în Ialomița, Cluj, Suceava și Teleorman. Cazuri izolate au fost înregistrate în Argeș, Bihor, Brăila, Botoșani, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Satu Mare și Vaslui.
