Daniel Mischie, CEO City Grill Group, avertizează că 15-25% dintre restaurantele mici și mijlocii din România ar putea ieși din piață în următoarele 6-18 luni. În evaluarea sa, presiunea vine din mai multe direcții în același timp: fiscalitate mai ridicată, costuri salariale în creștere și incertitudine politică și fiscală. Pentru o industrie cu o cifră de afaceri de aproape 7,8 miliarde de euro, problema nu este lipsa clienților, ci reducerea profitabilității până la nivelul la care multe afaceri nu mai pot absorbi șocurile.
Segmentul vizat de estimarea de 15-25% este partea cea mai vulnerabilă a pieței, iar intervalul indicat este de 6-18 luni. Față de anii 2022-2023, contextul s-a schimbat vizibil. City Grill nu mai are creșteri cu două cifre, iar datele INS invocate de companie arată un declin de aproximativ 10% al frecvenței ieșirilor la restaurant în primul trimestru din 2026 comparativ cu primul trimestru din 2025. Pentru operatorii din HoReCa, riscul principal nu mai este legat doar de trafic, ci mai ales de contul de profit și pierdere.
Daniel Mischie a pus acest risc în legătură directă cu modificările fiscale recente. TVA-ul pentru alimentație a urcat de la 9% la 11%, iar pentru băuturile alcoolice, cafea și sucuri la 21%. „Există un risc real ca în următoarele 6-18 luni, 15-25% dintre restaurantele mici și mijlocii să se închidă, într-o piață care înseamnă, la nivel național, aproape 7,8 miliarde de euro cifră de afaceri.” Potrivit Financiarul, el a explicat și mecanismul acestei presiuni: „Pe de o parte avem presiunea fiscală cumulată: creșterea TVA de la 9% la 11% pentru alimentație, cu băuturile alcoolice, cafeaua și sucurile la 21%, care afectează direct marja unui sector ce lucrează deja cu marje mici. Apoi, există un risc asociat costului forței de muncă, în creștere fără o creștere proporțională a puterii de cumpărare a consumatorului final. Și, desigur, incertitudinea fiscală și politică, care blochează deciziile de investiție pe termen lung. Nimeni nu deschide un restaurant nou cu încredere deplină când nu știe ce regulă fiscală va intra în vigoare peste șase luni.”
Un alt semnal important este schimbarea ritmului de consum. Daniel Mischie spune că ieșirile la restaurant sunt mai rare, iar acest lucru se vede și în statisticile INS. „Nu mai avem condiții favorabile, ca acum doi-trei ani. Simțim semnele diferențiat, de la brand la brand. Ceea ce se întâmplă este o normalizare după câțiva ani de creștere rapidă. Vedem o ușoară scădere a frecvenței ieșirilor la restaurant, confirmată și de datele INS, care arată un declin de aproximativ 10% în primul trimestru din 2026 față de anul anterior. Noi, ca grup, rămânem pe plus, dar nu mai vorbim de creșterile cu două cifre din 2022-2023.”
Șeful City Grill face și o distincție între situația actuală și crizele precedente din industrie. „În 2008-2009 a fost o criză de cerere. Oamenii nu mai aveau bani de ieșit. În 2020 a fost vorba despre o criză de ofertă. Exista cerere, dar nu puteai deschide ușa. Însă, ce se întâmplă acum este o criză de marjă. Cererea există, ușile sunt deschise, terasele sunt pline vara, dar costurile, de la fiscalitate la utilități și forță de muncă, erodează profitabilitatea mai repede decât poți ajusta prețurile fără să pierzi clientul. Este o criză silențioasă, care nu se vede în sală, ci în contul de profit și pierdere. Tocmai de aceea este mai periculoasă pentru un antreprenor care nu știe să-și citească cifrele. Poți avea restaurantul plin și marja tot în scădere.”
În aceste condiții, piața s-ar putea îndrepta spre consolidare. Dacă o parte dintre operatorii mici și mijlocii se închid, grupurile mari, care pot eficientiza mai ușor operațiunile și controla mai bine mixul de produse, ar putea câștiga cotă de piață, fie organic, fie prin extindere în spațiile rămase libere.
