România a intrat într o recesiune ușoară după doi ani de creștere sub 1%

România a intrat într o recesiune ușoară după doi ani de creștere sub 1%

Economia României se află deja într-o recesiune ușoară, potrivit evaluării făcute de Adrian Codîrlașu, președinte CFA România. El leagă această situație de slăbiciunea persistentă indicată de Indicatorul Încredere Macroeconomică și de reculul puternic al consumului. Pentru companii, semnalul nu este doar unul statistic, ci unul care poate afecta rapid veniturile, planurile de investiții și marjele, în condițiile în care principalul motor al creșterii economice încetinește.

Tabloul descris de CFA România nu arată o cădere abruptă, ci o stagnare prelungită. În 2024 și 2025, economia a crescut cu sub 1% pe an, iar în aceiași ani au existat și perioade de recesiune tehnică. Potrivit lui Codîrlașu, indicatorul de încredere a rămas la niveluri reduse și a fost în acord cu această evoluție. În acest context, firmele expuse direct cererii interne sunt primele care resimt efectele. Dacă scăderea consumului se vede atât la bunuri, cât și, mai ales, la servicii, companiile care depind de cheltuielile rapide ale gospodăriilor intră într-o perioadă mai dificilă, cu volume mai mici, încasări mai greu de anticipat și investiții care pot fi amânate.

Într-o analiză citată de Financiarul, Adrian Codîrlașu a explicat clar cum vede situația actuală: „În economie, în opinia mea, suntem deja într-o recesiune, e adevărat o recesiune ușoară, dar o recesiune, iar indicatorul CFA arată lucrul acesta. Dacă ne uităm și ce s-a întâmplat în 2024 și 2025, la fel, indicatorul a fost la niveluri reduse, la fel, lucrul acesta a fost consistent cu ceea ce s-a întâmplat în economie. Economia a crescut cu sub 1% pe an și, de asemenea, au fost în acești ani perioade de recesiune tehnică. Deci, cumva, stagnarea economică a fost prinsă de acest indicator în ultimii 2 ani.”

Diferența dintre o simplă încetinire și o recesiune ușoară este importantă pentru mediul de afaceri. Dacă în primul caz companiile pot considera scăderea cererii drept una temporară, în al doilea trebuie să își refacă bugetele pe ipoteze mai prudente, cu vânzări mai lente, recuperarea mai dificilă a costurilor fixe și mai puțină disponibilitate pentru proiecte cu termen lung de recuperare. În plus, componenta serviciilor trebuie urmărită separat, pentru că o scădere mai puternică aici arată că gospodăriile reduc nu doar achizițiile de bunuri, ci și cheltuielile discreționare.

Codîrlașu a punctat și acest aspect: „Dacă ne uităm la consum, consumul scade chiar foarte puternic pe bunuri și mai ales pe servicii. Acest lucru nu are cum să nu se reflecte în evoluția economiei per ansamblu, pentru că acest consum este principalul factor care duce la creștere economică.”

Contextul din 2026 rămâne mixt. Există semnale de slăbiciune economică, cu șomaj în creștere și o prognoză de contracție, însă indicele BET a urcat la un maxim istoric. Această divergență arată că piața de capital poate evalua mai bine companiile și sectoarele care rezistă sau atrag capital, chiar dacă economia internă încetinește. Totuși, maximele de pe bursă nu schimbă constrângerile macroeconomice. Deficitul extern ridicat rămâne o vulnerabilitate pe termen mediu, iar pentru companiile dependente de cererea locală și pentru investitorii expuși aproape exclusiv consumului intern, riscurile rămân ridicate. Datele prezentate de Codîrlașu indică deja clar unde se vede slăbiciunea, la bunuri și mai accentuat la servicii.