Potrivit CSID, persoanele care trebuie să întrerupă mersul din cauza durerilor de picioare, dar se simt mai bine după câteva minute de odihnă, pot avea boală arterială periferică. Acest tipar al durerii poate semnala o circulație deficitară, chiar dacă pare doar oboseală.
Durerea persistentă sau rănile care rămân nevindecate impun o evaluare medicală rapidă: pot semnala că circulația sângelui este sever redusă. Când boala ajunge într-un stadiu avansat, picioarele pot durea și fără efort, îndeosebi noaptea.
Manifestarea principală poartă numele de claudicație intermitentă. Înseamnă crampe, durere ori greutate resimțită în gambe, coapse sau fese, de obicei după o anumită distanță parcursă.
Alte manifestări care pot însoți afecțiunea sunt:
- senzația de rece la picioare;
- schimbarea culorii pielii;
- amorțeli;
- furnicături;
- vindecarea foarte lentă a rănilor.
Numele popular, „boala privitorului de vitrine”, vine din opririle repetate ale celor afectați. Uneori, aceștia mimează interesul pentru magazine în timpul pauzei, înainte de a putea porni din nou.
La originea problemei se află îngustarea arterelor care alimentează picioarele cu sânge. Cauza cea mai frecventă este ateroscleroza: grăsimile și colesterolul se depun pe pereții arterelor, reducând cantitatea de sânge care circulă prin ele. În timpul efortului, mușchii primesc astfel prea puțin oxigen.
Boala apare mai des la persoanele trecute de 55 de ani. Nici cele mai tinere nu sunt însă ferite, mai ales dacă au factori de risc cardiovascular. Fumatul, diabetul zaharat, tensiunea arterială ridicată și valorile crescute ale colesterolului contribuie la deteriorarea vaselor.
Afectarea arterelor picioarelor poate indica prezența aterosclerozei și în alte regiuni ale sistemului vascular. Afecțiunea se asociază cu un risc mai mare de infarct miocardic, dar și de accident vascular cerebral.
Investigațiile stabilesc diagnosticul, iar severitatea bolii determină tratamentul
Evaluarea presupune un consult de specialitate și investigații. Una dintre acestea este indicele gleznă-braț, care pune în raport tensiunea arterială de la gleznă cu valoarea măsurată la braț. O altă investigație folosită este ecografia Doppler vasculară.
În funcție de cât de avansată este afecțiunea, tratamentul poate cuprinde:
- oprirea fumatului;
- ținerea sub control a factorilor de risc;
- administrarea de medicamente;
- participarea la programe structurate sau supravegheate de mers.
Pentru formele severe poate fi necesară revascularizarea, adică restabilirea circulației sângelui, prin proceduri endovasculare, realizate în interiorul vaselor, sau prin operație.
